Gotham

Orașul zumzăie ca un motor fără ambreiaj, fiecare respirație miroase a asfalt, frică și încredere de sine. Milano ca un câmp de luptă sub neon: costume în loc de armuri, gloanțe în rime, străzi-arene fără spectatori. Aici toți se joacă de-a eroii, dar măștile s-au lipit de mult de fețe și nu mai e clar cine salvează și cine doar trage primul. Brutalitatea este prezentată cu patos teatral în vocile răgușite ale libertății, amestecate cu zumzetul fiarelor mecanice și sunetul clopoțelului, care nu promite dragoste. Fiecare strofă ca un foc de armă în tavan, o verificare a ecoului, să vedem dacă mai e cineva acolo sus. Milano nu este doar un oraș, ci un "Gotham" personal, unde salvarea și condamnarea se ascund în același bar, la mese alăturate.