En boucle

Totul aleargă undeva - oamenii, străzile, gândurile. Fumul de țigară se agață de gene, iar undeva între inspirație și expirație se strecoară„tu”. E amuzant: parcă povestea asta a fost rescrisă de o mie de ori, dar mâna tot se întinde spre început - poate că de data asta finalul va fi altul? Între rânduri – certuri, tandrețe și acel„iartă-mă” care nu se rostește cu buzele, ci cu o pauză. În voce – oboseală și căldură, ca și cum inima ar fi decis pur și simplu să respire: da, a fost greu, dar hai măcar să ne îmbrățișăm cum trebuie.