Descriere
Granița subțire dintre cicatrice și desen: unele urme rămân pentru totdeauna, altele par să renască într-o piele nouă. Totul sună de parcă noaptea ridică ochii spre cer și încearcă să convingă timpul să treacă mai încet. În aceste rânduri se regăsesc atât melancolia, cât și frumusețea: lumini care atrag, dar nu lasă să treci, și sentimentul că fiecare semn din interior nu este despre durere, ci despre memoria care își caută o nouă formă.
Versuri și traducere
Versurile acestei piese nu au fost încă adăugate.