Mai multe piese de la Melendi
Descriere
Producator: Jose de Castro
Scriitor: Ramon Melendi Espina
Versuri și traducere
Original
Como un soldadito desplomado por la luna en tu ventana.
Como aquel acento que buscaba su palabra, así estoy yo.
Es verdad, nunca me dio esperanzas, pero tampoco me las quitó.
Quizá fue la puta de la duda la que me llevó al error.
Como un paraíso desolado, sin costillas ni manzanas.
Como el aprendiz de caballero más tonto de Camelot.
Como se quedó Escarlata O'Hara, viendo aquel viento que se llevó todo lo que ella más quería, fue por eso que juró. . .
Hoy no salgo de mi casa, lo de fuera ya no me interesa.
Ella no me besaría ni aunque lo predigan mil profetas.
Siempre me decía con su melodía que algún día iba a llorar.
Y ahora que estoy solo y loco entre cuatro paredes, rodeado de pósters llenos de bellas mujeres, me voy dando cuenta poco a poco que solo me importas tú.
Y que mis labios ya no son el cementerio donde los tuyos vienen a morir.
Que me has cortado el aire y sin remedio, me va a costar poder sobrevivir.
Que me has tirado al mar de pies atados y sujetando los recuerdos con las manos.
Como una colilla bien marcada por el rojo de tus labios.
Como solamente Peter, desde que tú te llevaste el pan.
Como un tonto haciendo tonterías, o eso es lo que dice mi mamá, sentado en la parada de tu casa, igualito que Forrest Gump.
Hoy no salgo de mi casa, lo de fuera ya no me interesa.
Ella no me besaría ni aunque lo predigan mil profetas.
Siempre me decía con su melodía que algún día iba a llorar.
Y ahora que estoy solo y loco entre cuatro paredes, rodeado de pósters llenos de bellas mujeres, me voy dando cuenta poco a poco que solo me importas tú.
Y que mis labios ya no son el cementerio donde los tuyos vienen a morir.
Que me has robado el aire y sin remedio, me va a costar poder sobrevivir.
Que me has tirado al mar de pies atados y sujetando los recuerdos con las manos.
Y en el pasado me quedé, cuando te volvías loca, siempre que yo te tocaba, donde en el amor resbalas por debajo de la ropa.
Siempre que me disparabas con tu amor a quemarropa, cuando me pedías guerra una y otra vez. . .
Como un soldadito desplomado por la luna en tu ventana.
Traducere în română
Ca un mic soldat prăbușit de lună în fereastra ta.
Precum acel accent care și-a căutat cuvântul, așa sunt și eu.
E adevărat, nu mi-a dat niciodată speranță, dar nici nu mi-a luat-o.
Poate că a fost cățeaua îndoielii care m-a condus la greșeală.
Ca un paradis pustiu, fără coaste sau mere.
Ca cel mai prost cavaler ucenic din Camelot.
Cum a rămas Scarlet O'Hara, văzând acel vânt care ia luat tot ce iubea cel mai mult, a fost motivul pentru care a înjurat. . .
Azi nu ies din casa, lucrurile de afara nu ma mai intereseaza.
Ea nu m-ar săruta chiar dacă o mie de profeți ar fi prezis-o.
Îmi spunea mereu cu melodia lui că într-o zi o să plâng.
Și acum că sunt singură și nebună între patru pereți, înconjurată de postere pline de femei frumoase, îmi dau seama încet-încet că îmi pasă doar de tine.
Și că buzele mele nu mai sunt cimitirul unde ale tale vin să moară.
Mi-ai tăiat aerul și, fără remediu, îmi va fi greu să supraviețuiesc.
Că m-ai aruncat în mare cu picioarele legate și ținând amintirile cu mâinile.
Ca un fund bine marcat de roșul buzelor tale.
Ca numai Petru, de când ai luat pâinea.
Ca un prost care face prostii, sau așa zice mama, stând la oprire la tine acasă, la fel ca Forrest Gump.
Azi nu ies din casa, lucrurile de afara nu ma mai intereseaza.
Ea nu m-ar săruta chiar dacă o mie de profeți ar fi prezis-o.
Îmi spunea mereu cu melodia lui că într-o zi o să plâng.
Și acum că sunt singură și nebună între patru pereți, înconjurată de postere pline de femei frumoase, îmi dau seama încet-încet că îmi pasă doar de tine.
Și că buzele mele nu mai sunt cimitirul unde ale tale vin să moară.
Mi-ai furat aerul și, fără remediu, îmi va fi greu să supraviețuiesc.
Că m-ai aruncat în mare cu picioarele legate și ținând amintirile cu mâinile.
Și în trecut am stat, când ai înnebunit, ori de câte ori te-am atins, unde îndrăgostit te strecori pe sub haine.
Ori de câte ori m-ai împușcat cu dragostea ta la distanță, când mi-ai cerut război din nou și din nou. . .
Ca un mic soldat prăbușit de lună în fereastra ta.