Mai multe piese de la Mariella y Venero
Descriere
Producator: Alcides Hidalgo
Compozitor: Alcides Hidalgo
Liric: Mariella de J. Venero Bethencourt
Text: Alcides Hidalgo
Versuri și traducere
Original
Me puse a escribir una carta para contarte lo logrado.
Estando tan lejos de casa, el éxito es medio cansado.
Me encuentro pidiendo disculpas, cumpliendo todos mis sueños.
La distancia llena de culpa este corazón mio y honesto.
Estaba encontrando excusas, explicaciones que den razón.
Por qué mi sonrisa se atenúa, por qué cargo puesto mi armazón.
Y fue así que entendí que no es tristeza.
Y fue así que abracé nuestro dolor.
Y fue así que solté todas mis penas.
Entendí que no estoy triste, solo estoy lejos de tu calor.
Me encuentro pidiendo canciones que traigan a mí tu recuerdo.
Se llena mi voz de oraciones, memoria de donde vengo.
Me puse a escribir una carta, mi cielo se encuentra nublado.
La lluvia se ha vuelto pesada, quisiera que estés a mi lado.
Seguía encontrando excusas, explicaciones que den razón.
Por qué mi sonrisa se atenúa, por qué cargo puesto mi armazón.
Y fue así que entendí que no es tristeza.
Y fue así que abracé nuestro dolor.
Y fue así que solté todas mis penas.
Entendí que no estoy triste, solo estoy lejos de tu calor.
Y fue así que entendí que no es tristeza.
Y fue así que abracé nuestro dolor.
Y fue así que solté todas mis penas.
Entendí que no estoy triste, solo estoy lejos de tu calor.
Entendí que no estoy triste, solo estoy lejos de tu calor.
Entendí que no estoy triste, solo estoy lejos de tu calor.
No estoy triste.
No estoy triste.
Traducere în română
Am început să scriu o scrisoare pentru a vă spune ce am realizat.
Fiind atât de departe de casă, succesul este oarecum obositor.
Mă trezesc să-mi cer scuze, împlinindu-mi toate visele.
Distanța umple această inimă sinceră a mea de vinovăție.
Găseam scuze, explicații care se dovedesc corecte.
De ce zâmbetul meu se estompează, de ce îmi port rama.
Și așa am înțeles că nu e tristețe.
Și așa am îmbrățișat durerea noastră.
Și așa mi-am dat drumul la toate necazurile.
Am inteles ca nu sunt trista, sunt doar departe de caldura ta.
Mă trezesc cerând cântece care să-mi aducă amintirea.
Vocea mea este plină de rugăciuni, amintirea de unde vin.
Am început să scriu o scrisoare, cerul meu este înnorat.
Ploaia a devenit puternică, mi-aș dori să fii lângă mine.
Am tot găsit scuze, explicații care se dovedesc corecte.
De ce zâmbetul meu se estompează, de ce îmi port rama.
Și așa am înțeles că nu e tristețe.
Și așa am îmbrățișat durerea noastră.
Și așa mi-am dat drumul la toate necazurile.
Am inteles ca nu sunt trista, sunt doar departe de caldura ta.
Și așa am înțeles că nu e tristețe.
Și așa am îmbrățișat durerea noastră.
Și așa mi-am dat drumul la toate necazurile.
Am inteles ca nu sunt trista, sunt doar departe de caldura ta.
Am inteles ca nu sunt trista, sunt doar departe de caldura ta.
Am inteles ca nu sunt trista, sunt doar departe de caldura ta.
nu sunt trist.
nu sunt trist.