Mai multe piese de la Lucio Corsi
Descriere
Producător, vocalist, compozitor Liric: Lucio Corsi
Compozitor textier: Tommaso Ottomano
Versuri și traducere
Original
Sono nato a mezzogiorno tra le braccia di mia madre, con lo stesso nome di mio nonno che non mi ha visto cantare.
Poi nell'arco di un secondo mi legavo già le scarpe.
Sembrava facile cambiare il mondo seduto in fondo alla classe.
Tra le prime sigarette e le versioni di latino, lei mi portò nel bagno delle femmine e vidi il paradiso.
Tu sei il mattino, una porta su Marte.
Sei il mio cuscino dalla giusta parte.
Fu amore per la prima volta.
Io e te tra la gente che non sogna.
Sono nato a mezzogiorno, tra le foglie rosse sulle strade, nella città che si metteva addosso le prime luci di Natale.
Ho imparato come stare al mondo dagli ulivi nella rete che si inchinano soltanto sotto al peso della neve.
Non me ne fregava niente di Pitagora ed Euclide.
Gli occhi fuggivano via dalle finestre nei prati di margherite.
Tu sei il mattino, una porta su Marte.
Sei il mio cuscino dalla giusta parte.
Fu amore per la prima volta.
Io e te tra la gente che non sogna.
E fu amore per la prima volta.
Io e te tra la gente che non sogna.
Tolse le orecchie dei libri per non farci trovare.
Mantieni il segreto.
E poi si tolse i vestiti e non sembrava la realtà.
Però era tutto vero.
Tu sei il mattino, una porta su Marte.
Sei il mio cuscino dalla giusta parte.
Fu amore per la prima volta.
Io e te tra la gente che non sogna.
Traducere în română
M-am născut la prânz în brațele mamei, cu același nume cu bunicul meu care nu m-a văzut niciodată cântând.
Apoi într-o secundă îmi legam deja pantofii.
Părea ușor să schimbi lumea stând în spatele sălii de clasă.
Între primele țigări și versiuni de latină, m-a dus la baia fetelor și am văzut raiul.
Tu ești dimineața, o ușă către Marte.
Tu ești perna mea din partea dreaptă.
A fost dragoste pentru prima dată.
Tu și cu mine printre oamenii care nu visează.
M-am născut la amiază, printre frunzele roșii de pe străzi, în orașul care aprindea primele luminițe de Crăciun.
Am învățat să trăiesc în lume din măslinii din plasă care doar se înclină sub greutatea zăpezii.
Nu-mi pasă nimic de Pitagora și Euclid.
Ochii au fugit de la ferestre în pajiștile de margarete.
Tu ești dimineața, o ușă către Marte.
Tu ești perna mea din partea dreaptă.
A fost dragoste pentru prima dată.
Tu și cu mine printre oamenii care nu visează.
Și a fost dragoste pentru prima dată.
Tu și cu mine printre oamenii care nu visează.
A scos urechile cărților ca să nu fim găsiți.
Ține-l secret.
Și apoi și-a dat jos hainele și nu i s-a părut realitatea.
Dar totul era adevărat.
Tu ești dimineața, o ușă către Marte.
Tu ești perna mea din partea dreaptă.
A fost dragoste pentru prima dată.
Tu și cu mine printre oamenii care nu visează.