Mai multe piese de la Lucio Corsi
Descriere
Producător, vocalist, compozitor Liric: Lucio Corsi
Versuri și traducere
Original
Scoprimmo che il vento cantava la sera che passò in TV lasciando di stucco un camionista che si riposava per qualche ora in un bar.
Da quel giorno nei palazzi di Trieste vive gente convinta che il vento no, non era un freno ma una spinta.
Che il vento no, non era un freno ma una spinta utile per tenere le nuvole in viaggio, per chi è fermo e non trova il coraggio.
Vento che spinge sia le barche che gli uomini se non riescono a muoversi, se non riescono a muoversi.
Scoprimmo che il vento cantava la sera che passò in TV fischiando nei televisori di casa in casa, ma senza muovere niente.
Da quel giorno nelle strade di Trieste vive gente convinta che il vento no, non era un freno ma una spinta.
Che il vento no, non era un freno ma una spinta utile per tenere le nuvole in viaggio, per chi è fermo e non trova il coraggio.
Vento che spinge sia le barche che gli uomini se non riescono a muoversi, se non riescono a muoversi.
Venne eliminato dallo show e rispedito in piazza.
Gli dissero che per rimanere in TV serve la faccia adatta.
Ora lo trovi senza labbra, senza denti e senza lingua.
Sul lungomare a rovinare i silenzi da solo che fischia.
Il vento no, non era un freno ma una spinta.
Il vento no, non era un freno ma una spinta utile per tenere le nuvole in viaggio, per chi è fermo e non trova il coraggio.
Vento che spinge sia le barche che gli uomini se non riescono a muoversi, se non riescono a muoversi.
Grazie mille.
Traducere în română
Am descoperit că vântul cânta în seara când era la televizor, uimind un șofer de camion care se odihnea câteva ore într-un bar.
Din acea zi, în clădirile din Trieste locuiesc oameni care sunt convinși că vântul nu a fost o frână, ci o împingere.
Că vântul, nu, nu a fost o frână, ci o împingere utilă pentru a ține norii în călătorie, pentru cei care sunt pe loc și nu-și găsesc curaj.
Vânt care împinge atât bărcile, cât și oamenii dacă nu se pot mișca, dacă nu se pot mișca.
Am descoperit că vântul cânta seara care era la televizor, fluierând în televizoare din casă în casă, dar fără să miște nimic.
Din acea zi, pe străzile din Trieste locuiesc oameni convinși că vântul nu a fost o frână, ci o împingere.
Că vântul, nu, nu a fost o frână, ci o împingere utilă pentru a ține norii în călătorie, pentru cei care sunt pe loc și nu-și găsesc curaj.
Vânt care împinge atât bărcile, cât și oamenii dacă nu se pot mișca, dacă nu se pot mișca.
A fost eliminat din spectacol și trimis înapoi în stradă.
I-au spus că pentru a rămâne la televizor ai nevoie de chipul potrivit.
Acum îl găsești fără buze, fără dinți și fără limbă.
Pe malul mării ruinând tăcerile singur fluierând.
Nu, vântul nu a fost o frână, ci o împingere.
Nu, vântul nu a fost o frână, ci o împingere utilă pentru a menține norii în călătorie, pentru cei care sunt nemișcați și nu își găsesc curaj.
Vânt care împinge atât bărcile, cât și oamenii dacă nu se pot mișca, dacă nu se pot mișca.
O mie de mulțumiri.