Il brivido della vita

Uneori, tot ce trebuie este să simți cum viața respiră din nou. Chiar dacă puțin la limită, cu vinovăția pe cămașă și un zâmbet prostesc pe față. Când fiecare greșeală pare o sărbătoare, iar fiecare pierdere un motiv să mai torni un pahar. Lumea se învârte ca o ruletă, iar toate pariurile sunt din nou pe negru, nu din lăcomie, ci doar pentru senzația plăcută că sângele mai curge prin vene. E o nebunie ușoară în asta, acea mâncărime dulce, când vrei să te arzi ca să te convingi: da, sunt viu. Dragostea la răscruci, prietenia în pahare, libertatea la marginea oboselii. Și, poate, nu trebuie să căutăm sensul, ci să ne permitem, măcar o dată, să fim impecabil de proști, pentru că tocmai în asta se ascunde adevăratul, sincerul brivido della vita - fiorul vieții.