Run

Viteza miroase a praf de pușcă și asfalt cald: știrile trec mai repede decât motocicletele fără numere, ambițiile strălucesc ca o vitrină cu rachete la Bezos. În zgomotul radiofonic - nume străine, în spate - cei pe care a trebuit să-i lase, în față - un oraș care se deschide cu un „cuvânt bun” și se închide cu o sirenă. Inima funcționează în modul „pas cu pas”, dar reflectoarele statului încă visează să apese butonul „oprit”. În interior - zgomotul metalului și pandantive de rugăciune, în exterior - un vultur ud pe un hanorac și o ploaie torențială sub glugă. Este o muzică despre cei care duc prada în sat și, în același timp, caută o hartă pentru a nu se abate de la traseu. Bătălia - ca o barieră care se ridică în ultimul moment: puțin și ratezi, dar totuși trecerea este deschisă. Un pic amar, un pic îndrăzneț - și suficient de puternic pentru a nu se pierde.