Mai multe piese de la INDEB
Mai multe piese de la DOPEHOUSE
Descriere
Artist asociat: INDEB, DOPEHOUSE Artist asociat, producător: INDEB Artist asociat: DOPEHOUSE Compozitor, textier: Jakub Bednarek Inginer de masterizare, inginer de sunet: mixedbytrzy
Versuri și traducere
Original
Muzyka od zawsze to emocje dla mnie.
Trudniej się robi ją, gdy człowiek nic nie czuje prawie. Ciągle serwuję raz po żałobie, raz po zabawie. Nic nie rozumiem.
Cały świat mówi do mnie binarem.
Pod oknem żule walą ćwiary, ktoś kupuje towar, a wczoraj ziomek wiózł mnie OTM za osiemset koła. Z policji w kamienicy, durum serwis w
Sheratonach. Nie poczuję się swobodnie obok ludzi w uniformach.
Paru ziomków usłyszało wyroki jak gromy z nieba, ale najbardziej surowy wydał pierdolony glejak.
Trudno się nie bać, jeśli się nie ma linii obrony, a los przypadkiem sadza cię na ławie oskarżonych. Jestem zmęczony, to dopiero pół roku.
Tyle emocji, a nie umiem nic poczuć. Robię horkruksy z hip-hopu.
Dawno wszedłem na drogę, z której nie ma odwrotu, jo.
-Ile złych dni. -W zamian za szczęście. Kto ustala cenę?
Niech powiedzą mi wreszcie. Usta mamy zamknięte, a próbujemy wrzeszczeć.
Wciąż -ile sił. -Dokąd mam iść?
Błądzę jak we mgle. Zagubionych dusz mamy całe osiedle. Wszyscy wpadli w pętlę.
Gdzie się goni dewę w świecie cyfr.
Oddalamy się od siebie. Los trzyma rękę na spacji.
Miałem wrócić, ale nie wiem, co więcej dziś mogę dać ci. Na cztery auta od trzeciej w nocy jestem na stacji.
Puste się robią butle, terminal zeruje karty. Gapią się lampy na pustą drogę.
Ekran pluje we mnie znowu serię powiadomień.
Częściej niż, jak się czujesz, widzę emoji ogień.
Zamiast posypać głowę, pokrywam się popiołem, by wciąż odradzać się jak feniks.
Bo zawsze kiedy upadnę, to mam szansę by coś zmienić.
Mało rzeczy teraz już się ceni, ale stać mnie dziś na wiele, bo jadłem resztki nadziei.
Jak możesz przelicz jeszcze raz każdą zalet życia, każdą z jego wad, bo wynik będzie ten sam. Walczymy o skrawek ziemi jak ziarno wśród skał.
-Ile złych dni. -W zamian za szczęście. Kto ustala cenę?
Niech powiedzą mi wreszcie. Usta mamy zamknięte, a próbujemy wrzeszczeć.
Wciąż -ile sił. -Dokąd mam iść?
Błądzę jak we mgle. Zagubionych dusz mamy całe osiedle. Wszyscy wpadli w pętlę.
-Gdzie się goni dewę w świecie cyfr. -Ile złych dni.
W zamian za szczęście. Kto ustala cenę? Niech powiedzą mi wreszcie.
Usta mamy zamknięte, a próbujemy wrzeszczeć. Wciąż ile sił.
-Dokąd mam iść? -Błądzę jak we mgle.
Zagubionych dusz mamy całe osiedle. Wszyscy wpadli w pętlę. Gdzie się goni dewę w świecie cyfr.
Traducere în română
Muzica a fost întotdeauna o emoție pentru mine.
Este mai greu de făcut când nu simți aproape nimic. Mai servesc, când după doliu, când după distracție. nu inteleg nimic.
Întreaga lume îmi vorbește în binar.
Sunt o grămadă de gunoi sub fereastră, cineva cumpără mărfuri, iar ieri prietenul meu m-a condus la OTM pentru opt sute de mile. De la poliție în casă, serviciul tambur în
Sheratons. Nu mă voi simți confortabil în preajma oamenilor în uniforme.
Câțiva dintre prietenii mei au auzit propoziții ca un tunet din cer, dar cea mai severă propoziție a venit din nenorocitul de gliom.
Este greu să nu-ți fie frică dacă nu ai apărare și soarta te pune din greșeală în tribună. Sunt obosit, a trecut doar o jumătate de an.
Atâtea emoții și nu simt nimic. Fac horcruxuri din hip-hop.
Am mers de mult pe calea fără întoarcere, yo.
- Câte zile proaste. -În schimbul fericirii. Cine stabileste pretul?
Să-mi spună ei în sfârșit. Ne sunt gurile închise și încercăm să țipăm.
Totuși - câtă putere. -Unde sa ma duc?
Sunt pierdut în ceață. Avem un întreg cartier de suflete pierdute. Toată lumea a fost aruncată pentru o buclă.
Unde îl urmărești pe Deva în lumea numerelor.
Ne îndepărtăm unul de celălalt. Soarta are mâna pe bara de spațiu.
Trebuia să mă întorc, dar nu știu ce să-ți mai dau astăzi. Sunt la gară pentru patru mașini de la trei dimineața.
Sticlele devin goale, iar terminalul resetează cardurile la zero. Lămpile se uită la drumul gol.
Ecranul îmi scuipă din nou o serie de notificări.
De cele mai multe ori, cum te simți, văd emoji-ul de foc.
În loc să-mi acopăr capul, mă acoper cu cenușă pentru a renaște iar și iar ca un Phoenix.
Pentru că de fiecare dată când cad, am șansa să schimb ceva.
Puține lucruri sunt prețuite în zilele noastre, dar îmi permit multe lucruri astăzi pentru că am mâncat rămășițele speranței.
Dacă poți, numără din nou fiecare avantaj al vieții, fiecare dintre dezavantajele ei, pentru că rezultatul va fi același. Luptăm pentru o bucată de pământ ca grânele printre stânci.
- Câte zile proaste. -În schimbul fericirii. Cine stabileste pretul?
Să-mi spună ei în sfârșit. Ne sunt gurile închise și încercăm să țipăm.
Totuși - câtă putere. -Unde sa ma duc?
Sunt pierdut în ceață. Avem un întreg cartier de suflete pierdute. Toată lumea a fost aruncată în buclă.
-Unde să-l urmărești pe Deva în lumea numerelor. - Câte zile proaste.
În schimbul fericirii. Cine stabileste pretul? Să-mi spună ei în sfârșit.
Ne sunt gurile închise și încercăm să țipăm. Tot cât pot de greu.
-Unde sa ma duc? -M-am pierdut în ceață.
Avem un întreg cartier de suflete pierdute. Toată lumea a fost aruncată în buclă. Unde îl urmărești pe Deva în lumea numerelor.