Così così

O palmă suculentă peste fața decenței colective. Aici cuvintele răsună ca tobele la un miting –„toți cei din jur sunt corecți, deștepți, geniali”, iar în interior se aude un leneș„bine, în regulă”. Fiecare vers pare scris cu markerul pe peretele toaletei: furie, autoironie, recunoașterea propriilor greșeli și, în același timp, gustul libertății, când interdicțiile nu fac decât să alimenteze focul.

Ritmul este îndrăzneț, ca o plimbare seara cu un difuzor puternic – zgomotos, ușor în contradicție cu bunul simț, dar sincer și fără strălucire. Această muzică nu cere aplauze, ci pur și simplu dansează pe nervi, râzând și provocând: cu cât se spune mai mult„nu se poate”, cu atât mai mult vrei să faci„da”.