Not What’s Going On

Uneori, trecutul se strecoară fără avertisment – nu ca un final dramatic, ci ca o întâlnire stânjenitoare în curte, unde miroase a iarbă udă și conversații vechi. Parcă totul a fost deja trăit, iertat, analizat în detaliu, iar inima decide brusc să reediteze trecutul. O nouă copertă, același subiect, doar că acum e puțin rușinos că încă doare.

Această melodie este ca o privire pe care încerci să nu o surprinzi, dar pe care o simți totuși cu pielea. În ea vibrează acel„parcă a trecut”, dar cu un ușor gust de neîmplinit. Și undeva între„totul e în trecut” și„dar dacă”, viața izbucnește din nou – stânjenitoare, încăpățânată și atât de vie, încât vrei să te prefaci că e doar o întâmplare.