Mai multe piese de la Hans Zimmer
Mai multe piese de la Udo Lindenberg
Mai multe piese de la Apache 207
Descriere
Voce: Apache 207
Producator: Hans Zimmer
Maestrul: Kai Blankenberg
Co-producător: Stewart Mitchell
Voce: Udo Lindenberg
Compozitor, textier: Chris James
Aranjator, compozitor, textier: Hans Zimmer
Compozitor: Jumpa
Versitor: Marco Tscheschlok
Compozitor: SIRA
Versitor: Udo Lindenberg
Compozitor, textier: Volkan Yaman
Versuri și traducere
Original
Ich hör' die Möwen sing' am Hafen.
Das letzte Lied zum Rauschmiss. Zähl' schon lang nicht mehr die
Jahre, die ich im dichten Rauch sitz'.
Hier war vorher mal 'ne andre Bar, doch der Schnaps schmeckt noch genauso.
Und wenn ich irgendwo zu Hause war, dann immer dort, wo der
Applaus tobt.
Und wenn ich geh', dann so, wie ich gekommen bin.
Wie ein Komet, der zweimal einschlägt.
Vielleicht tut es weh, doch will auf Nummer sicher geh'n, dass ich für immer leb'. Lass uns nochmal aufdreh'n.
Nehm' aus dem Club das Glas mit. Konfetti liegt auf den Straßen. Trage mit Stolz die
Fahne. Ex den allerletzten Schluck. „Wo sind die letzten Tage? “, frag' ich den
Taxifahrer. Und er fragt mich, wat ick will. Ich will nicht einschlaf'.
Ich will ein'n Fußabdruck von mir, stärker als die Zeit.
Und ich sage dir, kein anderer Fuß passt da noch rein.
Also bitte setz mich nicht zu Hause ab allein.
Sie soll seh'n.
Sie soll seh'n.
Und wenn ich geh', dann so, wie ich gekommen bin.
Wie ein Komet, der zweimal einschlägt.
Vielleicht tut es weh, doch will auf Nummer sicher geh'n, dass ich für immer leb'. Lass uns nochmal aufdreh'n. Lass uns nochmal aufdreh'n.
Dann so, wie ich gekommen bin. Wie ein Komet, der zweimal einschlägt.
Vielleicht tut es weh, doch will auf Nummer sicher geh'n, dass ich für immer leb'. Lass uns nochmal aufdreh'n. Lass uns nochmal aufdreh'n.
Traducere în română
Aud pescărușii cântând în port.
Ultimul cântec pentru intoxicare. Am încetat să le număr mult timp
Ani în care stau în fum gros.
Mai era un bar diferit aici, dar lichiorul încă are același gust.
Și când eram acasă undeva, era mereu acolo unde era el
Aplauzele fac furie.
Și când voi pleca, voi pleca așa cum am venit.
Ca o cometă care lovește de două ori.
Poate că doare, dar vreau să mă asigur că voi trăi pentru totdeauna. Să o ridicăm din nou.
Ia cu tine paharul din club. Sunt confetti pe străzi. Poartă asta cu mândrie
steag. Ex chiar ultima înghițitură. „Unde sunt ultimele zile?” îl întreb eu
Sofer de taxi. Și mă întreabă ce vreau. Nu vreau să adorm.
Vreau o amprentă a mea, mai puternică decât timpul.
Și vă spun că niciun alt picior nu va încăpea acolo.
Așa că vă rog să nu mă lăsați singur acasă.
Ar trebui să vadă.
Ar trebui să vadă.
Și când voi pleca, voi pleca așa cum am venit.
Ca o cometă care lovește de două ori.
Poate că doare, dar vreau să mă asigur că voi trăi pentru totdeauna. Să o ridicăm din nou. Să o ridicăm din nou.
Apoi, felul în care am venit. Ca o cometă care lovește de două ori.
Poate că doare, dar vreau să mă asigur că voi trăi pentru totdeauna. Să o ridicăm din nou. Să o ridicăm din nou.