Mai multe piese de la Masters
Descriere
Compozitor: Arek Kopaczewski
Compozitor: Paweł Jasionowski
Liric: Roman Springer
Versuri și traducere
Original
Ona patrzy na niego tak, jakby świat przestał istnieć w tle.
W jej oczach poranek gra, a wieczór przynosi spokój we mgle.
Jej kroki jak lekki sen niosą ją jak melodię w dal.
Każdy ruch to cichy tren, który w sercu od lat zna swój bal.
Tak kocha się tylko raz. Sercem, co bije w nas.
Cicho, a jednak wciąż jak płomień w środku rąk.
Tak kocha się tylko raz. W blasku i w cieniu gwiazd.
On jest jej światem dziś i nie chce nigdy iść.
Dotyk słów w powietrzu drży jak muzyka w letni, ciepły dzień.
On jest tam, gdzie ona śni i wciąż maluje w niej nowy cień.
Nie liczy się wczoraj nie, bo dziś jest jak wieczność bez końca.
Każdy oddech prowadzi ją prosto do jego słońca.
Tak kocha się tylko raz. Sercem, co bije w nas.
Cicho, a jednak wciąż jak płomień w środku rąk.
Tak kocha się tylko raz. W blasku i w cieniu gwiazd.
On jest jej światem dziś i nie chce nigdy iść.
A jeśli los ich rozdzieli gdzieś, to ona i tak odnajdzie go.
Bo takie uczucie, co w sercu jest, to cud, co pisze czasem samo życie w nas.
Tak kocha się tylko raz. Sercem, co bije w nas.
Cicho, a jednak wciąż jak płomień w środku rąk.
Tak kocha się tylko raz. W blasku i w cieniu gwiazd.
On jest jej światem dziś i nie chce nigdy iść.
Traducere în română
Ea se uită la el de parcă lumea a încetat să mai existe în fundal.
În ochii ei, dimineața se joacă, iar seara aduce pace în ceață.
Pașii ei, ca un vis ușor, o poartă ca o melodie în depărtare.
Fiecare mișcare este un tren tăcut care își cunoaște mingea în inimă de ani de zile.
Iubești o singură dată. Inima care bate în noi.
În liniște, dar tot ca o flacără în mijlocul mâinilor tale.
Iubești o singură dată. În lumina și umbra stelelor.
El este lumea ei de astăzi și ea nu vrea să plece niciodată.
Atingerea cuvintelor în aer tremură ca muzica într-o zi caldă de vară.
El este locul în care ea visează și pictează constant o nouă umbră în ea.
Ieri nu contează, pentru că astăzi este ca o eternitate fără sfârșit.
Fiecare respirație o duce direct la soarele lui.
Iubești o singură dată. Inima care bate în noi.
În liniște, dar tot ca o flacără în mijlocul mâinilor tale.
Iubești o singură dată. În lumina și umbra stelelor.
El este lumea ei de astăzi și ea nu vrea să plece niciodată.
Și dacă soarta îi desparte undeva, ea îl va găsi oricum.
Pentru că un astfel de sentiment în inimă este un miracol, pe care uneori viața însăși îl scrie în interiorul nostru.
Iubești o singură dată. Inima care bate în noi.
În liniște, dar tot ca o flacără în mijlocul mâinilor tale.
Iubești o singură dată. În lumina și umbra stelelor.
El este lumea ei de astăzi și ea nu vrea să plece niciodată.