Mai multe piese de la Sick Budd
Mai multe piese de la Silent Bob
Mai multe piese de la Massimo Pericolo
Descriere
Interpret asociat: Sick Budd feat. Silent Bob și Massimo Pericolo
Interpret asociat, Producător: Sick Budd
Interpret asociat: Silent Bob
Interpret asociat: Massimo Pericolo
Compozitor: Jacopo Luigi Majerna
Text: Edoardo Angelo Fontana
Autor: Alessandro Vanetti
Inginer mastering, inginer mixaj: Stefano Moro
Inginer mastering, inginer mixaj: Studio Beat 3, Los Angeles (CA)
Versuri și traducere
Original
Ricordo i viaggi in cinque su una vecchia auto in riserva, ritornare all'alba con l'ultima canna in bocca, ancora i selfie coi giò dentro quella casa fredda, le foto con le armi, le bandana e i pacchi d'erba.
Ricordo l'odio per la divisa, viscerale, perché il mio primo schiaffo lo presi in una caserma.
Ricordo quando nonno si spense in quell'ospedale, non fece in tempo a vedermi diventare una stella.
Ricordo quel parchetto in cui spezzettavo un etto per farmi la paghetta, mo al suo posto c'è un palazzo, ma c'è ancora un muretto con i nomi scritti sopra, uno è morto, due in cella, ho il magone se li leggo.
Ricordo il primo pompino, lei me lo fece male, ma dopo quella volta ogni bacio sembra banale.
Ricordo quel mio amico col cannino per provare, ma dopo quel primo assaggio il suo sguardo non fu più uguale.
Fuggivamo dagli sbirri, col fiato nei quartieri alti, abbiamo deluso tutti, professori, madri e padri.
Mi prendevo paura per dirle: "Mi piaci", invece non ne ho mai avuta per le visse italiane.
Ho amici che crescono i figli alti, a cui crescono i fiori intorno alle rapide.
. . .
I miei piccoli farcega con me, palude con me, samba con me, serra con me.
Vuoi fottere con me?
-Palude con me!
-Sono stato in Thailandia e ho detto: "Fanculo l'Italia! ".
Chissà come sarei cresciuto qua, non avrei fatto rap, avrei fatto boxe, ma tu saresti stato la stessa troia pure a
Bangkok.
Sono nato in un paese di provincia, muovendoci di notte come ninja, smezzandosi una birra, smezzandomi una siga con un pillola, svegliandomi di mattina alle cinque, sopra il furgone in cinque.
Di tutti i miei amici tanti hanno sbagliato mosse, ma ci separerà soltanto la morte.
Odio quando si fanno botte e dopo fanno a botte, facce aperte dentro dei bar chiusi alle quattro di notte, cazzo gliene fotto!
A fare rap sono un mostro, yeah, yeah, yeah, e in tutto il resto l'opposto, yeah, yeah, yeah.
E io c'ho provato a cambiare posto, ma per quelli come me non c'è posto.
Rimango sempre un ragazzo di strada, soltanto che non sono più un ragazzo ed ho trovato la mia strada.
Ma in fondo non sono neanche un uomo, la verità è nel mezzo, infatti lì mi trovo.
Fuggivamo dagli sbirri, col fiato nei quartieri alti, abbiamo deluso tutti, professori, madri e padri.
Mi prendevo paura per dirle: "Mi piaci", invece non ne ho mai avuta per le visse italiane.
Ho amici che crescono i figli alti, a cui crescono i fiori intorno -alle rapide.
-Servono i soldi per fare diff- servono i soldi per fare difficile, non servono per fare pac, pac, non servono per fare pac.
Servono i soldi per fare diff- servono i soldi per fare difficile, non servono per fare pac, pac, non servono per fare pac.
Traducere în română
Îmi amintesc de călătoriile cu noi cinci într-o mașină veche în rezervă, întorcându-ne în zori cu ultimul rost în gură, încă selfie-urile deja în interiorul acelei case reci, fotografiile cu armele, bandanele și pachetele de iarbă.
Îmi amintesc de ura pentru uniformă, viscerală, pentru că am primit prima palmă într-o barăcă.
Îmi amintesc când bunicul a murit în acel spital, nu a avut timp să mă vadă devenind vedetă.
Îmi aduc aminte de acel parc mic în care obișnuiam să împărțim o liră ca să-mi fac banii de buzunar, acum în locul ei este o clădire, dar mai e un zid cu numele scrise pe el, unul e mort, doi în celulă, mă îmbolnăvesc dacă le citesc.
Îmi amintesc prima muie, mi-a dat-o prost, dar după aceea fiecare sărut pare banal.
Îmi amintesc de acel prieten de-al meu cu tunul să încerce, dar după acea primă gustare, aspectul lui nu a mai fost niciodată la fel.
Am fugit de polițiști, cu răsuflarea în zonele de sus, i-am dezamăgit pe toți, profesori, mame și tați.
Mi-a fost frică să-i spun: „Îmi place de tine”, dar niciodată nu mi-a fost teamă de viața italiană.
Am prieteni care își cresc copiii înalți, care cresc flori în jurul repezișurilor.
. . .
Mica mea farsă cu mine, mlaștină cu mine, samba cu mine, seră cu mine.
Vrei să tragi cu mine?
-Mlaștină cu mine!
-Eram în Thailanda și am zis: „La naiba cu Italia!”.
Cine știe cum aș fi crescut aici, nu aș fi făcut rap, aș fi făcut box, dar ai fi fost aceeași cățea chiar și la
Bangkok.
M-am născut într-un oraș de provincie, mă mișc noaptea ca ninja, împart o bere, împart o țigară cu o pastilă, mă trezesc dimineața la cinci, cinci dintre noi în dubă.
Dintre toți prietenii mei, mulți au făcut mișcări greșite, dar numai moartea ne va despărți.
Urăsc când se luptă și apoi se luptă, fețele deschise în baruri închise la patru dimineața, nu-mi pasă!
La rap sunt un monstru, da, da, da, și în orice altceva, opus, da, da, da.
Și am încercat să schimb locul, dar nu e loc pentru oameni ca mine.
Voi rămâne mereu un băiat de stradă, doar că nu mai sunt băiat și mi-am găsit drumul.
Dar în adâncul meu nici măcar nu sunt bărbat, adevărul este la mijloc, de fapt acolo mă aflu.
Am fugit de polițiști, cu răsuflarea în zonele de sus, i-am dezamăgit pe toți, profesori, mame și tați.
Mi-a fost frică să-i spun: „Îmi place de tine”, dar niciodată nu mi-a fost teamă de viața italiană.
Am prieteni care își cresc copiii înalți, care cresc flori în jurul repezișurilor.
-Ai nevoie de bani pentru a face dif- ai nevoie de bani pentru a face dificil, nu ai nevoie de ei pentru a face pac, pac, nu ai nevoie de ei pentru a face pac.
Ai nevoie de bani pentru a face dif- ai nevoie de bani pentru a face dificil, nu ai nevoie de ei pentru a face pac, pac, nu ai nevoie de ei pentru a face pac.