My Old Ways

Uneori, căderea nu vine cu zgomot, ci în liniște - ca un vechi prieten care are cheile de la toate ușile. Totul pare să fie sub control: jurămintele sunt făcute, concluziile sunt trase, viața merge conform planului. Dar, dacă clipești din ochi, faci un pas în lateral, un slab„bine, doar astăzi”... și totul se repetă.

Aici se aude oboseala, împăcată cu sine, și tristețea, mascat sub ritm. Ca și cum păcatele trecutului ar fi ieșit pe ringul de dans – frumoase, obraznice, dureros de familiare. Toate acestea nu sunt despre slăbiciune, ci despre umanitate: uneori trebuie să greșești din nou pentru a-ți aminti unde nu mai vrei să te întorci.