Mai multe piese de la Natos y Waor
Mai multe piese de la Recycled J
Mai multe piese de la Hijos de la Ruina
Descriere
Compozitor: Fernando Hisado Maldonado
Compozitor: Gonzalo Cidre Aranaz
Compozitor: Jorge Escorial Moreno
Producător: SokeThugPro
Producator: Pablo Gareta
Producător: Jaackstone
Mixer: Pablo Gareta
Maestrul: Koar
Mixer: PMP
Producător: BatzOut
Versuri și traducere
Original
Dice.
El oro en los dientes me ha comido el esmalte, Gucci en la pechera, en la cabeza un implante.
Solo tengo demos, mil maquetas y masters, en el boxy Justin y en la street Moltisanti.
No hay nadie al volante y nadie que me adelante, ni uno me echa el guante, es imposible alcanzarme.
La diferencia entre un real y un copy-paste, a estas hormigas es normal que las aplaste.
Conozco superhéroes que no salen en Marvel, como mi tía superando par de veces un cáncer.
Con palos y piedras estoy delante del Panzer, con o sin dinero, los míos son un diamante.
Cuando lo partes en un parque y con tus compadres partes la mejor parte, aprecias de otro modo el arte, pero eso ya es caso aparte. Y pa' filosofar ya estás arte.
Los tiempos de antes, cintas y blockbuster, juntarte a rapear y emborracharte era un cypher.
Cuando estos influencers no eran cantantes, disco en la muñeca y Be Real el de Cypress.
Los tiempos de antes, castillo de naipes, con las cruces y cadenas, aunque no éramos frailes.
Soy Madrid, Madrid, como el brillante, reyes en el under, los patitos feos del estanque.
Supe que era un hombre sin mirarme al espejo, cuando mi viejo cambió las órdenes por consejos.
No me quedan más cojones que ponerme serio, porque ahora me toca a mí cuidarlos a ellos.
Siempre seré grafitero, cafetero y camello, argentino y madrileño, chulo y canchero.
Fui rapero del recreo cuando no molaba serlo, y el más guay del instituto ahora es el tonto del pueblo.
Estoy haciendo flexiones como si estuviera preso, y la vecina oye el ruido de mis cadenas en el techo.
Yo me he ganado el respeto, no con palabras, con hechos.
Si tú me guardas la espalda, yo salgo a poner el pecho. A veces hablo con Dios, a veces bajo al infierno.
Por más que brille el reloj, el tiempo no tiene dueño. ¿Qué es la vida sin amor?
¿Qué es la vida sin un sueño? Fer es mi hermano mayor, Jorge es mi hermano pequeño.
Nunca aprendo de errores ajenos, por eso saco brillo a mis tropiezos y los pongo en la vitrina como si fueran trofeos.
El dolor es mi maestro, nadie se hizo duro en tiempos buenos. Somos lo que somos, no lo que tenemos.
Nos hace valientes todo lo que tememos. Échame uno más o échame de menos.
Un beso al Darío, aunque ni hablemos.
Hijos de la ruina.
Entramos por la puerta de atrás, entre la luz de los flashes y gritos de los fans.
Con capuchas y cadenas, con la cara tapá, no sé qué habrá quedado de aquel chaval normal. Siempre fui más de morder que de ladrar.
No juro por mis hijos, aunque diga la verdad.
Hay líneas rojas que es mejor no cruzar, porque si es por mi familia, me juego la libertad.
Jugando a la ruleta con seis balas, no tengo talento, tengo pico y pala.
Orgullo de barrio, vaya donde vaya, yo siempre tiro pa'l monte porque soy la cabra.
Se piensan que me conocen por mis letras, pero solo sabes de mí lo que yo quiero que sepas.
Partimos en tres el tema, en tres la pepa, y volamos por el cielo como un puto cometa.
No confundas el respeto con el miedo, el valor con el precio, el amor con el deseo.
Esos infelices no saben de qué va el juego, son tan pobres que solo tienen dinero.
Echo de menos las noches de verano, improvisando borracho con el Souking y el
Ramos. Escucho por la jeta y se me enfrían las manos.
Éramos felices y no lo sabíamos.
Traducere în română
spune.
Aurul de pe dinți mi-a mâncat smalțul, Gucci pe cămașă, un implant în capul meu.
Am doar demo, o mie de demo și master, în boxy Justin și pe strada Moltisanti.
Nu e nimeni la volan si nimeni sa ma depaseasca, nici macar unul nu ma poate prinde, este imposibil sa ma ajungi din urma.
Diferența dintre un real și un copy-paste, este normal ca aceste furnici să fie zdrobite.
Cunosc supereroi care nu apar în Marvel, cum ar fi mătușa mea care depășește cancerul de câteva ori.
Cu bastoane si pietre sunt in fata Panzerului, cu sau fara bani, ai mei sunt un diamant.
Când o împarți într-un parc și împarți cea mai bună parte cu prietenii tăi, apreciezi arta într-un mod diferit, dar acesta este un caz separat. Și ca să filosofezi ești deja artă.
Pe vremuri, casete și blockbuster, întâlnirea pentru a rap și a se îmbăta era o cifră.
Când acești influenceri nu erau cântăreți, aveau un record la încheietura mâinii și Be Real pe Cypress.
Pe vremuri, o casă de cărți, cu cruci și lanțuri, deși nu eram călugări.
Eu sunt Madrid, Madrid, ca cel strălucit, regi în subteran, rățucile urâte ale iazului.
Știam că sunt un bărbat fără să mă uit în oglindă, când bătrânul meu a schimbat ordinele pentru sfaturi.
Nu am de ales decât să devin serios, pentru că acum e rândul meu să am grijă de ei.
Voi fi întotdeauna un graffiti artist, un filtru de cafea și un traficant de droguri, un argentinian și un madrilen, un proxeneț și un canchero.
Eram un rapper de pauză când nu era mișto să fiu unul, iar cel mai tare tip din liceu este acum idiotul orașului.
Fac flotări de parcă aș fi în închisoare, iar vecinul aude zgomotul lanțurilor mele pe tavan.
Am câștigat respectul, nu prin cuvinte, cu fapte.
Dacă mă ții pe spate, voi ieși și îmi voi pune pieptul înainte. Uneori vorbesc cu Dumnezeu, alteori cobor în iad.
Oricât de mult strălucește ceasul, timpul nu are proprietar. Ce este viața fără iubire?
Ce este viața fără vis? Fer este fratele meu mai mare, Jorge este fratele meu mai mic.
Nu invat niciodata din greselile altora, de aceea imi stralucesc greselile si le pun in vitrina de parca ar fi trofee.
Durerea este profesorul meu, nimeni nu a devenit dur în vremurile bune. Suntem ceea ce suntem, nu ceea ce avem.
Tot ce ne temem ne face curajoși. Mai dă-mi unul sau îți este dor de mine.
Un sărut pentru Darío, chiar dacă nici nu vorbim.
Copii ruinei.
Am intrat pe ușa din spate, în mijlocul fulgerelor și țipetelor ventilatoarelor.
Cu glugă și lanțuri, cu fața acoperită, nu știu ce a mai rămas din puștiul ăla normal. Am fost întotdeauna mai mult un muşcător decât un lătrat.
Nu jur pe copiii mei, chiar dacă spun adevărul.
Sunt linii roșii pe care e mai bine să nu le depășesc, pentru că dacă este pentru familia mea, îmi risc libertatea.
Joc la ruleta cu șase gloanțe, nu am talent, am târnăcoapă.
Mândria de cartier, oriunde merg, mereu trag la munte pentru că sunt capra.
Ei cred că mă cunosc pentru versurile mele, dar tu știi despre mine doar ceea ce vreau să știi.
Am împărțit tema în trei, nodul în trei și am zburat prin cer ca o cometă.
Nu confunda respectul cu frica, valoarea cu prețul, dragostea cu dorința.
Acești nefericiți nu știu despre ce este jocul, sunt atât de săraci încât au doar bani.
Mi-e dor de nopțile de vară, de improvizat beat cu Souking și
Ramos. Ascult prin gura si mainile mi se racesc.
Eram fericiți și nu știam.