Mai multe piese de la Đen
Descriere
Producător: Vũ Đinh Trọng Thắng
Compozitor: Vũ Đinh Trọng Thắng
Text: Vũ Đinh Trọng Thắng
Text: Nguyễn Đức Cường
Versuri și traducere
Original
Nơi nhân gian sum vầy
Em có nghe thấy
Tiếng réo gọi tâm hồn
Ngân vang đâu đây
Nơi nhân gian sum vầy
Em có nghe thấy
Tiếng réo gọi tâm hồn
Ngân vang đâu đây
Ngày lang thang
Trong cơn mơ không veston không cà vạt
Không nhiều than thở dẫu mình
Hay mơ về Đà Lạt
Đi cho vai áo bạc màu những hành trình dài
Để khi ta thay áo mới, nhìn lại đã thành hình hài
Và không có đường nào khó, chỉ có chân ngại lối xa
Cuối con đường dần ló mặt trời lên, xua màn tối qua
Nắng ươm ta màu đời mai ta mọc thành cây cao
Và khi gió ru ca cội nguồn ôi mình hôm qua đây sao?
Vẫn bước đi
Cười trên môi làm giấy thông hành
Gói gém câu ca vào trong hành trang vì thiếu nó thấy không đành
Chất thêm chút bình yên
Gói lại bằng tình duyên
Ta đi tìm mắt bão đời vì chỉ từ trong cơn bão mới nhẹ lòng mình yên
Cho riêng ta lang thang thôi để nhạc đời không lạc điệu
Lòng người sâu vời như bầu trời ai đo đạc liệu
Xa bao nhiêu
Giữa con đường nắng vắng tan hoang
Và ngày nào còn khát thì ngày đó ta còn lang thang
Nơi nhân gian sum vầy
Em có nghe thấy
Tiếng réo gọi tâm hồn
Ngân vang đâu đây
Nơi nhân gian sum vầy
Em có nghe thấy
Tiếng réo gọi tâm hồn
Ngân vang đâu đây
Nếu em hỏi cho đến bây giờ tại sao anh vẫn lông bông
Vì anh muốn khoác bụi lên mình cho tâm hồn đỡ tồng ngồng
Vì cuộc đời này công bằng cũng chỉ một lần để sống
Người ta mơ nhà, mơ cửa còn anh mơ núi, mơ sông
Rồi cũng sẽ đến một ngày tóc như mây mờ trắng xoá
Rồi sẽ tiếc khi trở về già tuổi đời bây giờ ngắn quá
Thanh xuân ngủ vùi chăn ấm, đời như mãi mùa đông
Nên anh trải đời trong nắng gió như con thú hoang sổ lồng
Đường nào đi được hết
Trán nào còn nhăn mãi
Muốn cùng em hút chung điếu thuốc để khói mù cả Căng Chải
Vì đất nước mình còn lạ
Cần chi đâu nước ngoài
Đặt chân lên tất cả mọi miền là ước mơ ta ước hoài
Chẳng cho mình là lãng tử
Đã đi được mấy đâu
Chẳng cho mình là nghệ sĩ
Đã viết được mấy câu
Chẳng tự do đến mức
Buông lơi như DSK
Nhưng nếu một ngày đôi chân ngừng lại thì thà anh đi chết ngay!
Nơi nhân gian sum vầy
Em có nghe thấy
Tiếng réo gọi tâm hồn
Ngân vang đâu đây
Nơi nhân gian sum vầy
Em có nghe thấy
Tiếng réo gọi tâm hồn
Ngân vang đâu đây
Đi với anh đến cùng trời cuối đất
Và để nếm yêu thương không dùng lời muối mật mình
Sống chẳng tự cao hay việc gì phải cúi mặt, oh
Đi đi em còn do dự trời tối mất
Và anh đưa em đi đến nơi ít người qua
Nơi vầng trăng mỏng cong veo tít trời xa
Nơi những vì sao chẳng phải nép sau nóc nhà và
Nơi đặt lưng xuống đầu chẳng nặng chuyện ngày qua
Có đường cong như mi em
Có đường thẳng như sống mũi
Có đường ngắn, có đường dài đi về đâu ai đoán nổi
Anh sẽ đưa em qua hết cho tóc bạc đi vì bụi
Vì có gian khó, có mệt nhoài ta mới tạc ghi vào cội
Đi với anh và tạm quên chuyện tương lai
Giờ đây quan trọng với anh là
Tóc em còn đương dài
Môi em còn nồng thắm
Và mắt em như sương mai
Đi thật xa để khi trở về còn biết mình thương ai
Cho tôi đi theo với (cho tôi đi theo)
Nơi em đi về (ngày lang thang)
Về nơi đẹp trời hơn
Tràn đầy đam mê
Tôi quên đi năm tháng
Yêu thương không còn
Cần thêm mùi rượu vang
Và đồ ăn ngon
Vì ngày lang thang vẫn còn dài nên ta không kéo ga thật sâu
Vì đôi chân và mặt đường vốn dĩ nó không xa được nhau
Vì lá thì rơi, sương thì đọng, đá bất động, người thì đi
Nên tóc còn xanh, máu còn nóng, nằm một chỗ để làm chi?
Vì lá thì rơi, sương thì đọng, đá bất động, người thì đi
Nên tóc còn xanh, máu còn nóng, nằm một chỗ để làm chi?
Và nằm một chỗ để làm chi?
Và nằm một chỗ để làm chi?
Và nằm một chỗ để làm chi?
Và nằm một chỗ để làm chi?
Traducere în română
Un loc în care omenirea se adună
Am auzit-o
Sunetul cheamă sufletul
Unde este sunetul?
Un loc în care omenirea se adună
Am auzit-o
Sunetul cheamă sufletul
Unde este sunetul?
Zi rătăcitoare
În vis nu era costum sau cravată
Nu mă plâng prea mult
Sau visează la Da Lat
Alege umerii decolorați în călătoriile lungi
Pentru ca atunci când ne schimbăm în haine noi, să privim înapoi și să vedem forma
Și nu există cale dificilă, doar distanță lungă
La capătul drumului soarele a răsărit treptat, risipind întunericul de aseară
Soarele ne hrănește cu culori în viitor și creștem în copaci înalți
Și când vântul cântă sursei oh-me ieri?
Încă merg pe jos
Zâmbește pe buze ca pe un pașaport
Împachetați melodia în bagaj pentru că se simte insuportabil fără ea
Adăugați puțină liniște
Învelit cu dragoste
Căutăm ochiul furtunii vieții pentru că doar din interiorul furtunii ne putem simți în pace
Lasă-mă să rătăcesc ca muzica vieții să nu se dezarmonizeze
Inima omului este la fel de adâncă ca cerul, nimeni nu o poate măsura
Cât de departe?
În mijlocul unei străzi pustii și însorite
Și atâta timp cât ne este sete, în ziua aceea tot vom rătăci
Un loc în care omenirea se adună
Am auzit-o
Sunetul cheamă sufletul
Unde este sunetul?
Un loc în care omenirea se adună
Am auzit-o
Sunetul cheamă sufletul
Unde este sunetul?
Dacă mă întrebi până acum de ce mai flirtez
Pentru că vreau să mă acoper cu praf, astfel încât sufletul meu să se simtă mai puțin umflat
Pentru că această viață este corectă și trăită o singură dată
Oamenii visează la case și la uși, dar tu visezi la munți și la râuri
Apoi va veni o zi în care părul meu va fi ca norii albi
Atunci vei regreta când te vei întoarce la bătrânețe. Viața este atât de scurtă acum
Tinerețea doarme sub pături calde, viața se simte ca o iarnă pentru totdeauna
Așa că și-a petrecut viața în soare și vânt ca un animal sălbatic scăpat din cușcă
Orice cale este posibilă
Fruntea este încă încrețită pentru totdeauna
Vreau să fumez o țigară cu tine, astfel încât Cang Chai să fie acoperit de fum
Pentru că țara noastră este încă ciudată
Unde trebuie să cheltuiți bani în străinătate?
Să pun piciorul în toate regiunile este un vis la care l-am visat mereu
Nu mă consider un romantic
Cât de departe ai mers?
Nu mă consider un artist
Am scris câteva propoziții
Nu chiar atât de gratuit
Leneș ca DSK
Dar dacă într-o zi mi se opresc picioarele, prefer să mor imediat!
Un loc în care omenirea se adună
Am auzit-o
Sunetul cheamă sufletul
Unde este sunetul?
Un loc în care omenirea se adună
Am auzit-o
Sunetul cheamă sufletul
Unde este sunetul?
Du-te cu mine până la marginile pământului
Iar pentru a gusta dragostea, nu folosi cuvinte sau sare
Să trăiești fără mândrie sau să trebuiască să privești în jos, oh
Să mergem, eu încă ezit, se va întuneca
Și te voi duce într-un loc unde merg puțini oameni
Unde luna subțire se îndoaie departe spre cer
Unde stelele nu sunt ascunse în spatele acoperișurilor și
Un loc în care vă întindeți capul și nu vă faceți griji pentru zilele trecute
Are curbe ca genele tale
Există o linie dreaptă ca puntea nasului
Există căi scurte și cărări lungi care duc către cine știe unde
O să te trezesc prin toate până când părul tău devine gri din cauza prafului
Pentru că există greutăți și oboseală, le cioplim în rădăcini
Vino cu mine și uită de viitor pentru o vreme
Ceea ce este important pentru tine acum este
Părul meu este încă lung
Buzele mele sunt încă pasionate
Și ochii tăi sunt ca roua dimineții
Du-te departe, ca la intoarcere sa stii tot pe cine iubesti
Lasă-mă să urmăresc (lasă-mă să urmăresc)
Unde merg acasă (ziua rătăcirii)
Du-te într-un loc mai frumos
Plin de pasiune
uit anii
Dragostea nu mai există
Are nevoie de mai multă aromă de vin
Și mâncarea este delicioasă
Pentru că ziua rătăcirii este încă lungă, nu tragem accelerația foarte adânc
Pentru că picioarele tale și suprafața drumului sunt în mod inerent nu departe una de cealaltă
Pentru că frunzele cad, roua stagnează, pietrele sunt nemișcate, oamenii merg
Deci părul tău este încă verde, sângele tău este încă fierbinte, de ce să stai întins într-un singur loc?
Pentru că frunzele cad, roua stagnează, pietrele sunt nemișcate, oamenii merg
Deci părul tău este încă verde, sângele tău este încă fierbinte, de ce să stai întins într-un singur loc?
Și ce rost are să stai întins?
Și ce rost are să stai întins?
Și ce rost are să stai întins?
Și ce rost are să stai întins?