Mai multe piese de la El Último De La Fila
Descriere
Bas: Antonio Fidel
Mixer, Producător: David Tickle
Percuție: Hossam Ramzy
Inginer: Ian Cooper
Tobe: Juan Carlos García
Voce: Manolo García
Chitară, armonică, clape, producător: Quimi Portet
Orga Hammond: Simon Clark
Compozitor: Manuel García García-Pérez
Compozitor: Quimi Portet
Versuri și traducere
Original
Dame tu caramelo, amor, dámelo al viva, que tiene todo ese sabor que tú transpiras.
Tres veces yo te traicioné, fue por orgullo.
Después, sos la primera, fue la última un gusto.
Y aunque otras bocas besen, mi niña, y otros cuerpos abracen mi vida, sé que nunca será lo mismo.
Dicen que el que canta su mal espanta.
¡Vaya, my darling, te mataste y me dejaste como medusas y delfinas!
Antes de conocerte a ti, yo era un chiquillo.
Fuego, conocerte, corazón, y ver el brillo del vela de lo vacío que da una hembra.
No son solo palabras para cantarlas, y es un hecho bien cierto que a veces pasa.
Desde que me dejaste, soy un muñeco, escombro, ruina, sombra, un trapo viejo.
Y aunque otras bocas besen, my darling, y otros cuerpos abracen mi vida, sé que nunca será lo mismo.
Dicen que el que canta su mal espanta.
Dame botella, color, mi compañera.
En mi tocado con fruición, nadie me espera.
Subo la cuesta de mi spleen hacia mi casa.
Nadie me espera en el hogar, la vida es bella.
Dame tu caramelo, amor, dámelo al viva, que tiene todo ese sabor que tú respiras.
Resta más negro con color me das la vida.
Si tú te dejas morir, de dulce herida.
Traducere în română
Dă-mi bomboana ta, iubire, dă-mi-o vie, are toată acea aromă pe care o respiri.
De trei ori te-am trădat, din mândrie.
După aceea, ești primul, ultimul a fost o plăcere.
Și deși alte guri se sărută, fata mea și alte trupuri îmi îmbrățișează viața, știu că nu va mai fi niciodată la fel.
Se spune că cel care își cântă răul se sperie.
Uau, draga mea, te-ai sinucis și m-ai lăsat ca meduzele și delfinii!
Înainte să te cunosc, eram un băiețel.
Foc, cunoscându-te, inimă, și văzând lumânarea strălucind a golului pe care o dă o femeie.
Nu sunt doar cuvinte de cântat și este un fapt foarte adevărat că uneori se întâmplă.
De când m-ai părăsit, sunt o păpuşă, moloz, ruină, umbră, o cârpă veche.
Și deși alte guri se sărută, draga mea și alte trupuri îmi îmbrățișează viața, știu că nu va mai fi niciodată la fel.
Se spune că cel care își cântă răul se sperie.
Dă-mi o sticlă, culoare, tovarășul meu.
În coafa mea cu bucurie, nimeni nu mă așteaptă.
Urc panta splinei spre casa mea.
Nimeni nu mă așteaptă acasă, viața e frumoasă.
Dă-mi bomboana ta, iubire, dă-i viva, care are toată acea aromă pe care o respiri.
Scădeți mai mult negru cu culoarea îmi dați viață.
Daca te lasi sa mori, dintr-o rana dulce.