Mai multe piese de la Gio Evan
Descriere
Voce: Gio Evan
Producator: Tommaso Sgarbi
Compozitor: Gio Evan
Liric: Gio Evan
Compozitor: Tommaso Sgarbi
Versuri și traducere
Original
Tu che mi leggi dentro, quando io faccio silenzio, che sai portarmi al cuore quando son fuori di testa. Che mi colpisci sempre senza mai ferrare un colpo.
A te che la gente ferisce e ti curi sempre sola, poi male a piangere ritorni e ridi a squarciagola. Che disinfetti il mondo con le danze e con l'incenso.
A te che ci sei sempre quando non mi vedo più, quando non mi credo ancora.
Che tu ci sei quando mi odio, che ce la fai se vuoi davvero, che dico basta, rimango solo, che tu mi abbracci ed io ritorno intero.
Che tu mi trovi quando mi perdo, che ti fai male quando mi incendio, che dico basta, poi piango il mondo, che mi rialzi e mi rimetti a nuovo.
A te che mi guardi lenta quando io vado di corsa, che cammini così piano per conoscere ogni prato.
E non avevamo i risparmi e dirissi: "Viaggeremo in mondo! ".
Quindi grazie che mi credi quando ho i piedi per sogno, quando ho i piedi per sogno.
Che tu ci sei quando mi odio, che ce la fai se vuoi davvero, che dico basta, rimango solo, che tu mi abbracci ed io ritorno intero.
Che tu mi trovi quando mi perdo, che ti fai male quando mi incendio, che dico basta, poi piango il mondo, che mi rialzi e mi rimetti a nuovo.
Che siamo stati un tuffo al cuore, ma grazie a Dio sappiamo nuotare.
Che tu mangi il tempo scaduto, perché mi insegni che è buono uguale.
E di qualsiasi cosa si tratti, non importa perché lo vuoi fare, che mi dici: "Vado avanti", però tu guardami le stelle.
Che tu ci sei quando mi odio, che ce la fai se vuoi davvero, che dico basta, rimango solo, che tu mi abbracci ed io ritorno intero.
Che tu mi trovi quando mi perdo, che ti fai male quando mi incendio, che dico basta, poi piango il mondo, che mi rialzi e mi rimetti a nuovo.
Che tu mi trovi quando mi perdo, che ti fai male quando mi incendio, che dico basta, poi piango il mondo, che mi rialzi e mi rimetti a nuovo.
Traducere în română
Tu care citești în mine, când tac, care știi să mă aduci la inimă când îmi ies din minte. Că m-ai lovit mereu fără să dai vreo lovitură.
Tu care ai rănit oamenii și îți pasă mereu de tine singur, apoi te întorci să plângi și să râzi din plin. Fie ca el să dezinfecteze lumea cu dansuri și tămâie.
Ție care ești mereu acolo când nu mă mai văd, când încă nu mă cred.
Că ești acolo când mă urăsc, că poți să o faci dacă vrei cu adevărat, că spun destul, sunt singur, că mă îmbrățișezi și mă întorc întreg.
Că mă găsești când mă pierd, că te rănești când mă ars, că spun destul, apoi plâng pentru lume, că mă ridici și mă faci din nou întreg.
Tu care mă privești încet când mă grăbesc, care mergi atât de încet ca să cunoști fiecare poiană.
Și nu aveam economiile și am zis: „Vom călători prin lume!”.
Așa că îți mulțumesc că mă crezi când am picioare de vis, când am picioare de vis.
Că ești acolo când mă urăsc, că poți să o faci dacă vrei cu adevărat, că spun destul, sunt singur, că mă îmbrățișezi și mă întorc întreg.
Că mă găsești când mă pierd, că te rănești când mă ars, că spun destul, apoi plâng pentru lume, că mă ridici și mă faci din nou întreg.
Că ni s-au scufundat inimile, dar slavă Domnului că știm să înotăm.
Să mănânci și timpul expirat, pentru că mă înveți că este la fel de bun.
Și orice ar fi, nu contează de ce vrei să o faci, îmi spui: „Merg înainte”, dar te uiți la stele la mine.
Că ești acolo când mă urăsc, că poți să o faci dacă vrei cu adevărat, că spun destul, sunt singur, că mă îmbrățișezi și mă întorc întreg.
Că mă găsești când mă pierd, că te rănești când mă ars, că spun destul, apoi plâng pentru lume, că mă ridici și mă faci din nou întreg.
Că mă găsești când mă pierd, că te rănești când mă ars, că spun destul, apoi plâng pentru lume, că mă ridici și mă faci din nou întreg.