ROTER KNOPF

Ar fi fost comod dacă viața ar fi avut într-adevăr un buton roșu – apăsai și toți cei care sufereau mai mult decât de o răceală ar fi dispărut fără urmă. Fără apeluri, fără fotografii, fără amintiri neașteptate în playlist. Doar o foaie curată și o minte liniștită. Dar realitatea, din păcate, nu are butoane: memoria ține mai bine decât ne-am dori, iar inima este încă convinsă că știe să aleagă.

În capul meu se derulează un film în care un personaj este eliminat, dar scena se joacă în continuare. Și cu fiecare replică devine tot mai clar că nu voi putea uita, dar pot rescrie scenariul. Să-l faci mai liniștit, să elimini drama, să adaugi puțină ironie. Pentru că, dacă te gândești bine, nu fiecare cadru„rău” merită șters – unele sunt necesare pentru a putea în sfârșit să treci la următorul.