Mai multe piese de la Besmaya
Descriere
Sunt oameni pentru care dragostea nu se exprimă în cuvinte, ci într-o farfurie cu supă, într-o cămașă călcată, într-un„îmbracă-te mai gros” spus cu încăpățânare. La ei, lumina din bucătărie este mereu aprinsă și miroase a ceva familiar, chiar dacă locuiești de mult separat. Uneori, viața te duce prea departe, într-un loc unde totul pare în regulă, dar este gol. Și atunci vrei pur și simplu să te întorci acolo unde poți fi nu puternic, nu de succes, ci pur și simplu tu însuți. În această melodie se află acel punct de sprijin în care inima își amintește pentru ce bate. Un„mama” șoptit între rânduri – ca o cheie de la casă care nu se va pierde niciodată.
Versuri și traducere
Original
Mamá, hace tiempo que no vengo a estar contigo.
Últimamente solo miro mi ombligo y ando encerrado en mí.
Mamá, me he desviado del camino.
Llevo ya un tiempo perdido, así que búscame tú.
Y es que sin ti habría casas, pero no hogares.
Habría reuniones, pero no fiestas familiares.
Y habría amores, pero no incondicionales.
Sin ti, todo sería tan gris.
Una oficina sin fin.
Y no querría vivir aquí.
Mamá, recuérdame lo que aprendí cuando era un crío.
Que lo grande viene poquito a poquito, escondido en los detalles.
Mamá, hazme espejo de tu entrega.
Haz que no ponga barreras, haz que sea como tú.
Y es que sin ti habría casas, pero no hogares.
Habría reuniones, pero no fiestas familiares.
Y habría amores, pero no incondicionales.
Sin ti, todo sería tan gris.
Una oficina sin fin.
Y no querría vivir aquí, vivir aquí, vivir.
No hay barco que me lleve a puerto como tú.
Ni faro alguno que me guíe con tu luz.
Que cuando todo tiemble y todos fallen, nunca fallas tú.
Tara, tara, tara, ta.
Nunca fallas tú.
Haz que sea como tú.
Traducere în română
Mamă, nu am mai fost cu tine de ceva vreme.
În ultima vreme mă uit doar la buricul meu și sunt închis în mine.
Mamă, m-am abătut de la cale.
Sunt pierdut de ceva vreme, așa că mă cauți.
Și fără tine ar exista case, dar nu și case.
Ar fi fost adunări, dar nu petreceri în familie.
Și ar exista iubiri, dar nu necondiționate.
Fără tine, totul ar fi atât de gri.
Un birou fără sfârșit.
Și nu aș vrea să locuiesc aici.
Mamă, amintește-mi ce am învățat când eram copil.
Că lucrurile mărețe vin încetul cu încetul, ascunse în detalii.
Mamă, fă-mă o oglindă a nașterii tale.
Fă-l să nu pună bariere, fă-l să fie ca tine.
Și fără tine ar exista case, dar nu și case.
Ar fi fost adunări, dar nu petreceri în familie.
Și ar exista iubiri, dar nu necondiționate.
Fără tine, totul ar fi atât de gri.
Un birou fără sfârșit.
Și nu aș vrea să trăiesc aici, să trăiesc aici, să trăiesc.
Nu există nicio navă care să mă ducă în port ca tine.
Nici un far care să mă ghideze cu lumina ta.
Că atunci când totul tremură și toată lumea eșuează, nu dai greș niciodată.
Tare, tara, tara, tara.
Nu eșuezi niciodată.
Fă-l ca tine.