Kalashnikov

Palma parcă a îmblânzit metalul - rece, sigur, ca un vechi prieten al petrecerilor nocturne și al insomniei. Lângă el dorm sticle, pahare goale și o nouă porție de risc; sunetul șampaniei sare ca un puls, iar Kalashnikovul de pe noptieră se transformă într-o jucărie absurdă de siguranță. Aici totul este amestecat: titanul mahmur, cărțile în tonuri de negru și roșu, pariul la Tipico și încercările de a adormi treaz - și în acest haos apare o ciudată, aproape tandră obișnuință cu pericolul.

Vocea din text nu vorbește despre romantismul eroului, ci despre obiceiurile marelui oraș: vorbăria în loc de fapte, portofelul gol și moneda care devine doar cicatrici și experiență. Ironic și cald - ca și cum ar zâmbi printre dinți:„nu-ți face griji, deciziile serioase vor aștepta până când vei bea încă un pahar”. Viața la limită, unde alegerea între iubire și rănire miroase ca garderoba cuiva de ieri - proaspătă, murdară și aproape ca acasă.