To The Moon

Sunt momente când mintea se oprește în sfârșit și totul în interior trece pe pilot automat. Doar inima bate mai tare decât de obicei, de parcă ar vrea să iasă din piept și să ajungă ceva de neînțeles - un sunet, o lumină, respirația cuiva undeva printre stele. Totul în jur se estompează, rămân doar ritmul, cerul și senzația liniștită că undeva, acolo, cineva te aude totuși.

Este ca o fugă fără țintă, doar pentru a zbura – în căști se aude un zumzet, în cap este goliciune, iar sub picioare parcă nu există pământ. În fiecare flash – un indiciu că nu ești singur în acest cosmos, doar că semnalele încă nu s-au sincronizat. Dar în curând se va face clic – și totul se va potrivi.