Mai multe piese de la Andéol
Descriere
Piesa pare să conțină o întreagă arhivă de imagini aleatorii – curtea, butonul, radiatorul, ceața de afară, curtea școlii și adulții care țipă unii la alții. Toate acestea se îmbină într-un flux asemănător unui monolog interior al unui om obosit, dar care totuși„continue, continue” - ca o casetă blocată, incapabilă să se oprească.
Aici nu există strălucire, ci doar o sinceritate sfâșiată: durere, oboseală, observații mărunte, transformate în fragmente ascuțite de text. Cuvintele se îmbogățesc cu ritm, iar din haos se conturează o muzică ciudată a supraviețuirii - reținută, ușor obosită, dar cu o anumită tandrețe încăpățânată față de viață, chiar dacă aceasta taie în carne vie.
Versuri și traducere
Original
Un type qui s'emmerde et qui chouine de plus.
Y voit un caillou, y voit un caillou, j'vois un diamant en pierre que brute.
Le salon, les parents qui s'crient dessus. Au comptoir, l'ancien qui s'vide le fût.
Non, mais t'as vu l'ciel? À quel moment on dirait le Sud?
Comme dans les films, les moments décisifs qui d'un coup défilent.
Pendant qu'un couple se déchire, le type devant l'bouton rouge se décide.
Le petit tout seul dans la cour de récré, c'était p'têt pas le plus fou de l'équipe.
P'têt qu'il savait qu'ça se tourne une roue, que parfois même ça se courbe une échine.
J'continue, j'continue, j'continue. Comme si y avait pas d'ravin, j'continue.
Bientôt, j'tombe, j'rebondis plus.
Même la liqueur, j'la dilue pas.
Et ça continue, continue. Dans ma tête, la chaîne d'infos en continu.
Ça fait déjà longtemps qu'ça s'dit plus que les larmes, ça se dissimule.
J'ai annulé tous les plans pour ne rien faire à la place.
J'ai déjà détesté tous les gens. J'envoie la carapace à la casse.
J'ai déjà fait partie d'tous les clans, déjà tiré la gueule par tous les temps.
Les yeux qui regardaient dans tous les sens, ça saigne, j'arrache pas, j'pars en draps.
J'détruis tout, j'fais une jolie chanson, j'dédommage.
Des larmes et du seum, vivement qu'ils prennent la moitié d'l'héritage.
Bien sûr qu'j'ai pris sur moi, bien sûr qu'j'avais pas encore l'âge.
Les bruits des rats, l'odeur d'la merde, les cris d'la folle du quatrième étage.
Rien d'autre que des formes et débris pour passer par-d'ssus la clôture électrique.
Encore des ouragans, encore des débris.
Fallait l'dire, c'est à ça qu'ça sert une rétine.
Non, le temps fait pas bien les choses. Les yeux pendus au ciel quand il pleut des cordes.
Le vase, ça fait longtemps qu'il déborde. Depuis les deux qui s'tapaient, moi qui m'interpose.
Ça suffit pas d'l'faire remplir à ras bord, ça suffit même pas de remplir la feuille.
Pense au p'tit à côté du radiateur qui trouve goût à la vie dans un baladeur.
J'ai dit pardon plus de fois qu'allons-y.
Même pris l'béton pour du carton-pâte.
Parfois, y a qu'les cauchemars qui s'accomplissent.
Crois-moi, y a des histoires qui s'racontent pas.
J'continue, j'continue, j'continue. Moi, j'en veux pas d'la fin, j'continue.
Bientôt, j'tombe, j'rebondis plus.
Bientôt, j'tombe.
Et ça continue, continue. Dans ma tête, la chaîne d'infos en continu.
J'ai les yeux d'ma mère, t'inquiète, bientôt, j'ai ses pilules.
Traducere în română
Un tip care se plictisește și se plânge pe deasupra.
Văd o pietricică, văd o pietricică, văd un diamant într-o piatră brută.
Sufrageria, părinții strigându-se unii la alții. La ghiseu, batranul goleste butoiul.
Nu, dar ai văzut cerul? Când se simte ca în Sud?
Ca în filme, momentele decisive trec brusc.
În timp ce un cuplu este sfâșiat, tipul din fața butonului roșu se decide.
Cel mic, singur în locul de joacă, poate să nu fi fost cel mai nebun din echipă.
Poate știa că o roată se învârte, că uneori chiar îndoaie o coloană vertebrală.
Continui, continui, continui. De parcă nu era râpă, continui.
În curând, cad, nu mă întorc.
Nici măcar alcoolul, nu îl diluez.
Și continuă și mai departe. În capul meu, canalul de știri continue.
A trecut mult timp de când nu s-a spus, mai mult decât lacrimi, s-a ascuns.
Am anulat toate planurile și nu am făcut nimic în schimb.
I-am urât pe toată lumea înainte. Trimit cochilia la depozit.
Deja am făcut parte din toate clanurile, mă țin deja pe cont propriu în orice vreme.
Ochii care se uită în toate direcțiile, sângerează, nu-l rup, sunt lăsat în cearșaf.
Distrug totul, fac o melodie drăguță, o compensez.
Lacrimi și seum, abia aștept să ia jumătate din moștenire.
Bineînțeles că mi-am asumat-o, bineînțeles că încă nu eram suficient de mare.
Sunete de șobolani, miros de rahat, țipetele nebunei de la etajul patru.
Nimic decât forme și resturi pentru a trece peste gardul electric.
Mai multe uragane, mai multe resturi.
Trebuia spus, pentru asta este o retină.
Nu, timpul nu face lucrurile bine. Ochi atârnând spre cer când plouă puternic.
Vaza s-a revărsat de mult. Dintre cei doi care au stat împreună, eu care am intervenit.
Nu este suficient să-l umpleți până la refuz, nici măcar să umpleți foaia.
Gândește-te la micuțul de lângă calorifer care își găsește gustul pentru viață într-un music player portabil.
Mi-am spus scuze de mai multe ori decât să mergem.
Chiar a confundat betonul cu carton.
Uneori, doar coșmarurile devin realitate.
Crede-mă, există povești care nu se spun.
Continui, continui, continui. Nu vreau finalul, voi continua.
În curând, cad, nu mă întorc.
În curând, cad.
Și continuă și mai departe. În capul meu, canalul de știri continue.
Am ochii mamei, nu-ți face griji, în curând voi lua pastilele ei.