Descriere
Nu este vorba despre un dans întâmplător sub neon și nici măcar despre pielea frumoasă cu tatuaje, ci despre cum două corpuri devin brusc un singur traseu. Ca o hartă cu linii subțiri, care duce undeva în interior - acolo unde inima bate mai repede, iar aerul devine mai dens.
Muzica sună ca o respirație pe gât: ritmul este moale, dar încăpățânat, vocea parcă șoptește secrete și te atrage după ea. Aici nu există întrebări și răspunsuri - doar mișcare, atingeri, o rugăminte tăcută de a tăcea, pentru a auzi pulsul. Și această senzație este periculoasă și dulce, ca răsăritul după o noapte prea lungă, când totul în jur este încă străin, iar tu ești deja acasă.
Versuri și traducere
Versurile acestei piese nu au fost încă adăugate.