Mai multe piese de la millepaure
Mai multe piese de la Whellele
Descriere
Programator, Producător: steee
Programator, Producător: Wellele
Scriitor: Samuele Prosdocimi
Versuri și traducere
Original
Mi fai venire il mal di testa.
Mi chiedo ma che vita è questa?
Sai che ho inviato la richiesta alla fortuna, ma lei non l'ha accetta.
Ti avevo detto resta un po', ma avevi fretta.
Avrei detto aspetta.
Ma che aspetto amore?
Volare senza le ali.
Uno come me lo sa poi come sarà domani.
Uno come me lo sa. Volare senza le ali.
Uno come me lo sa mai come sarà domani.
Perché se ci penso tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali. Come gli esseri umani.
Guardo fuori dalla finestra.
Mi chiedo se sono all'altezza.
Conto tutto quello che mi resta. Ma resta il dolore.
Una cattiva idea che mi accarezza.
Fa troppo rumore.
Un mondo che di me può stare senza.
Ma che senso vuole? Che senso vuole?
Ho più lacrime, lacrime, fiumi sopra le pagine bianche.
Ormai giro le spalle senza fare domande.
Stanco delle doppie facce. Ho più lacrime, lacrime, fiumi sopra le guance stanche.
Mi chiedo ma che vita è questa se non gli do valore?
Non do valore. Volare senza le ali.
Uno come me lo sa poi come sarà domani. Uno come me lo sa.
Volare senza le ali. Uno come me lo sa mai come sarà domani.
Perché se ci penso tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali, tutti uguali. Come gli esseri umani.
Traducere în română
Îmi dai bătaie de cap.
Mă întreb ce fel de viață este asta?
Știi că am trimis cererea către Fortune, dar ea nu a acceptat-o.
Ți-am spus să stai puțin, dar te grăbeai.
Aș fi spus să așteptați.
Dar ce aștept, iubire?
Zburând fără aripi.
Cineva ca mine știe cum va fi mâine.
Cineva ca mine știe asta. Zburând fără aripi.
Cineva ca mine nu știe niciodată cum va fi ziua de mâine.
Pentru că dacă mă gândesc bine, tot la fel, la fel, la fel, la fel, la fel, la fel, la fel. Ca oamenii.
Mă uit pe fereastră.
Mă întreb dacă sunt pe măsură.
Numar tot ce mi-a ramas. Dar durerea rămâne.
O idee proastă care mă mângâie.
Face prea mult zgomot.
O lume care poate trăi fără mine.
Dar ce rost are? Ce rost are?
Am mai multe lacrimi, lacrimi, râuri peste paginile goale.
Acum mă întorc cu spatele fără să pun întrebări.
Sătul de fețe duble. Am mai multe lacrimi, lacrimi, râuri pe obrajii obosiți.
Mă întreb ce viață este asta dacă nu o prețuiesc?
Nu dau valoare. Zburând fără aripi.
Cineva ca mine știe cum va fi mâine. Cineva ca mine știe asta.
Zburând fără aripi. Cineva ca mine nu știe niciodată cum va fi ziua de mâine.
Pentru că dacă mă gândesc bine, tot la fel, la fel, la fel, la fel, la fel, la fel, la fel. Ca oamenii.