murga

Genul murga este un fenomen muzical-teatral viu și distinctiv, care se remarcă în special în țările din America Latină și Spania. Este asociată cu sărbătorile, satira, cântatul colectiv și percuția puternică. Cel mai des o puteți întâlni în perioada carnavalului, iar aceasta reprezintă o formă de interpretare colectivă. De obicei, are peste zece membri. Originile murghiului ne duc în tradiția spaniolă – în special în grupul de gen Chirigota din Cádiz, Spania, de unde, prin imigrație, a ajuns în țările La Plata (Argentina și Uruguay). În Uruguay, de exemplu, genul este atestat încă de la începutul secolului al XX-lea și devine o parte integrantă a carnavalului uruguayan. În Argentina, murga se manifestă ca un gen de procesiuni și dansuri stradale, strâns legat de carnavalul din Buenos Aires. Vorbind despre stilul muzical murgi, merită menționat componența tipică a grupului și instrumentația: în versiunea uruguayană, aceasta este de aproximativ 17 membri (13 cântăreți, directorul muzical și trei percuționiști: tobă mare (bombo), tobă mică (redoblante) și talgere (platillos)). Maniera vocală include accentul pe cântul sincronizat al corului, polifonie de până la cinci voci, cu un timbru nazal, puternic. Murga își construiește adesea spectacolele ca o singură piesă de teatru – cu o salutare (saludo), cu dansuri și un număr final (retirada). Părțile muzicale și dramatice ale acesteia sunt legate scenic și tematic. Recunoașterea sa se manifestă mai degrabă cultural, decât prin clasamente globale. În plus, murga a fost o formă de opoziție populară: în anii 1970, grupurile uruguayene au folosit-o ca mijloc de critică socială în timpul dictaturii. Acest lucru i-a sporit importanța ca fenomen cultural pentru identitatea națională. În Argentina, genul depășește simplul concert muzical și devine uneori o procesiune festivă și un spectacol teatral de masă.