Si Supieran

Uneori, omul nu este reprezentat de faptele sale, greșelile sale sau masca pe care o poartă. Uneori, omul este pur și simplu cel care plânge noaptea și zâmbește ziua, pentru a nu deranja pe nimeni. Această piesă este ca o voce în care răsună sinceritatea obosită. Fără poză, fără auriu, cu o inimă aspră și fraze care nu așteaptă aplauze. Aici nu există dramă pentru like-uri. Aici este o încercare de a explica că în spatele frazei„sunt bine” se poate ascunde multe. Melodia însoțește textul ca un prieten bun: nu întrerupe, nu compătimește, doar ascultă. Iar cuvintele nu sunt plângeri, ci adevăr. Despre faptul că a fi puternic nu este întotdeauna o alegere. Și că sub armura fiecăruia se poate ascunde ceva foarte fragil, real, viu.