Ultimul Tren

Original

Cred că au trecut vreo cinci ani de când am aflat vestea de la un duhovnic blând ce-mi ascultase povestea. Îi spuneam de viața mea că nu se leagă nimic.

Mă întrerupe și-mi zice mai am un tren ca să-l prind.

Sincer, mă luase și frica. Sângele îl simțeam în vene cum se ridica.

Panicat îl întreb ce mai exact am de făcut.

Mi-a spus de un păcat strămoșesc ce-l port de nou-născut.

Mai bine nu mă nășteam. Mai bine nu mai eram cu atâtea teste ce am. Pe bune.

Asta îmi tot repetam. Nimic în jur n-auzeam.

Credeam că nu mai am loc în lume.

Îmi ridică capul din pământ spunându-mi că prin rugăciune tot ce e rău pleacă curând. Ai grijă la oamenii ce îi ții pe lângă tine.

Când îți spun te iubesc, nu înseamnă că îți vrea și bine. Asta chiar mi-a dat de gândit.

Simțeam că cei din jurul meu nu mă vor fericit.

Simțeam că drumul meu cu ei nu-i bun de la început, dar frica că-i voi părăsi m-a atacat mai mult.

Culmea, eu lucram la un album. Am zis că-i diferit ca mine. Sunt pe drumul bun.

I-am trimis și lui Capron un demo cu numele Tata. Mai bine vino tu la HAHA și gata.

Și am crezut că ăsta este trenul, dar de fapt ultimul tren mă strigă, strigă, strigă. E peronul cu vagoane de sticlă cât tunele reci o să întâlnești.

Să nu asculți de vânt că mă oprești.

Trenul mă strigă, strigă, strigă. E peronul cu vagoane de sticlă cât tunele reci o să întâlnești.

Să nu asculți de vânt că mă oprește tot.

Entuziasmul meu avea gura de neoprit. Le-am spus la toți ce s-a întâmplat. Eram prea fericit.

Ei îmi zâmbeau, dar se vedea că nu e reciproc.

Fosta mea nici ea nu mai credea în mine deloc. Nu.

Atunci chiar îmi picaseră fisa. Trebuia să mă îndepărtez de ei.

Atât de trist, dar nu puteam să trec la alt nivel.

Știam că e singurul tren și chiar vreau să mă urc în el la prima stație. Albumul nu a fost pe placul celor de la HAHA.

Toate s-arâmbi, mai dă-ne niște pop, ceva. Eu prea urban l-am făcut pe Golan și o piesă amară cu

Ana și Lucian. Să știi că nu-i de-ajuns.

Mai bagă piese-n plus, mai tare ca ce ai să se audă și în rai. Bye! Trebuie și un feat tare care să îl dai.

Hai încă vreo zece single-uri ar fi să tot ai. Acasă ajungeam într-un apartament gol.

Voiam să îmi iau viața. Aveam divorțul pe rol.

Inima bătea deja pentru altcineva. Doar mama era singura ce mă înțelegea.

Iartă-mă, Doamne, aveam pe buze. Mă înecam în băutură și în loc de țigară, frunze.

Mi-am promis că mă trezesc din visul viu întunecat.

Am deschis ochii și am văzut că pe mine m-am uitat. Adevărat.

Ultimul tren mă strigă, strigă, strigă.

E peronul cu vagoane de sticlă cât tunele reci o să întâlnești.

Să nu asculți de vânt că mă oprești. Trenul mă strigă, strigă, strigă.

E peronul cu vagoane de sticlă cât tunele reci o să întâlnești.

Să nu asculți de vânt că mă oprește tot.