Mai multe piese de la Minh Huy
Descriere
Compozitor: Lê Minh Huy
Producător: Quốc Thống
Versuri și traducere
Original
Có cơn mưa nặng hạt vội vàng lướt qua.
Em nhớ anh nhớ rất nhiều từng kỷ niệm đâu của đôi chúng ta
Vài dòng tin nhắn trước lúc sáng em khỏe không?
Ngày ngày thao thức, thức cả tháng trong đợi mong.
Ở bên anh trời nắng mưa rơi bên ngọn đồi. Hãy để chúng ta yêu xa tận trời.
Anh một mình, em cô đơn. Trăm vạn trăm lần đau nhưng lòng tin mình sẽ gặp nhau.
Sương mùa đông mang em vì sao? Hai đôi mắt nhìn lên thật cao. Anh ước mong em gần kề.
Ước thời gian trôi mau. Ước mùa yêu ban đầu.
Ước những đêm sao sáng bên em ngồi. Hát vu vơ nói linh thiêng đời.
Về nhà lâu một chồng bà hai con. Mình mà làm giàu thì bạn bè chẳng ai hơn.
Sao giờ cô đơn mưa rơi mãi -lâu? -Có cơn mưa nặng hạt vội vàng lướt qua.
Em nhớ anh nhớ rất nhiều từng kỷ niệm đâu của đôi chúng ta.
Ngày đêm muốn có anh kề bên.
Đôi mi nặng vương cạn sâu khóe mắt em cay.
Đã trôi qua hai năm ngày rời chuyến bay. Khoảng trống khó thể lấp đầy.
Em luôn cô đơn một mình nắm tay.
Em sợ mình yếu đuối, đợi chờ chẳng thể nói.
Chiều tàn đứng mãi lặng thinh nhớ trông.
Ng enghẹn nhìn chiếc lá mùa thu ghé đông. Điều khó nhớ là khó quên.
Mong đến ngày có em.
Gió mang theo ngàn lời anh muốn nói.
Anh thả nỗi buồn đi và lặng nhìn trong cơn mưa ban chiều. Lời anh viết buông rời rạc nhưng sâu lòng thương em nhiều.
Một trang sách hay nhật ký chẳng đủ bày đôi ba điều.
Đã hai năm mình yêu xa vì lòng nhiều thương nên thiếu. Chiếc đồng hồ đôi trôi ngoan giờ đây cũng đã lớn.
Là món quà ngày mình chia tay hai đứa đều cảm ơn.
Đôi ngón út nghéo vào nhau như lời hứa mình cất thật sâu. Lặng nhìn em đôi mắt màu nâu anh thấy hai mảnh đời được ghép vào nhau.
Nhưng ta phải xa để mà trải qua công việc mà lo lắng.
Ngồi ô cửa chuyến bay chờ mong ánh sáng mặt trăng loà. Bài hát miên man viết về em hãy nghe cùng băng đó.
Cảm nhận lần đầu hẹn hò mong em cười em yêu đừng nhăn nhó.
Đừng là trái tim khoảng cách chẳng phải là nguyên nhân. Vài cây số cũng chỉ là thước đo.
Mong Sài Gòn đôi xẻ nhẹ nhàng em yêu được yên thân.
Anh sẽ về sớm bông hoa vừa chớm anh thực hiện được -ước mong. -Có cơn mưa nặng hạt vội vàng lướt qua.
Em nhớ anh nhớ rất nhiều từng kỷ niệm đâu của đôi chúng ta.
Ngày đêm muốn có anh kề bên.
Đôi mi nặng vương cạn sâu khóe mắt em cay.
Đã trôi qua hai năm ngày rời chuyến bay. Khoảng trống khó thể lấp đầy.
Em luôn cô đơn một mình nắm tay.
Em sợ mình yếu đuối, đợi chờ chẳng thể nói.
Traducere în română
A fost o ploaie puternică care a trecut repede.
Mi-e atât de dor de tine, mi-e dor de fiecare amintire pe care o avem împreună
Câteva mesaje text înainte de această dimineață. Ce mai faci?
Zi de zi, treaz de luni de zile așteptând.
Cu tine, soarele și ploaia cad pe deal. Să iubim până la cer.
Sunt singur, tu ești singur. Doare de o sută de mii de ori, dar cred că ne vom întâlni din nou.
De ce vă aduce ceața de iarnă? Două perechi de ochi priveau sus. Mi-aș dori să fii aproape.
Mi-as dori ca timpul sa treaca repede. Doresc primul sezon al dragostei.
Dorind ca nopți înstelate să stea lângă tine. Cântând fără rost despre sacralitatea vieții.
Venită de multă vreme acasă, are un soț și doi copii. Dacă mă îmbogățesc, nimeni nu va fi mai bun decât prietenii mei.
De ce este atât de singur acum când ploaia cade atât de mult? -A fost o ploaie puternică care a trecut repede.
Mi-e atât de dor de tine, mi-e dor de fiecare amintire pe care o avem împreună.
Zi și noapte te vreau lângă mine.
Genele mele grele îmi ustură colțurile ochilor.
Au trecut doi ani de când am părăsit zborul. Golul este greu de umplut.
Sunt mereu singur, ținându-mă de mână.
Mi-e teamă că sunt slab, aștept și nu pot vorbi.
După-amiaza târziu, am stat în tăcere, amintindu-mi.
M-am săturat să mă uit la frunzele toamnei și iernii. Ceea ce este greu de reținut este greu de uitat.
Aștept cu nerăbdare ziua în care te am.
Vântul poartă mii de cuvinte pe care vrea să le spună.
Și-a dat drumul tristeții și a privit tăcut în ploaia de după-amiază. Cuvintele pe care le-a scris au fost fragmentare, dar te-a iubit profund.
O pagină dintr-o carte sau jurnal nu este suficientă pentru a dezvălui câteva lucruri.
Au trecut doi ani de când nu am o relație la distanță pentru că o iubesc atât de mult încât îmi este dor de ea. Perechea bună de ceasuri a crescut acum.
A fost un cadou din ziua în care ne-am despărțit, amândoi i-am mulțumit.
Degetele mici s-au strâns împreună ca pe o promisiune pe care o ținusem adânc. Privindu-te în liniște cu ochii tăi căprui, văd două vieți îmbinate.
Dar trebuie să fim departe pentru a trece prin muncă și griji.
Stând în fereastra zborului așteptând lumina lunii. Ascultă melodia care este scrisă despre tine. Ascultă aceeași bandă.
Sentimentul primei întâlniri, sper să zâmbești, draga mea, nu te încruntă.
Nu fi, distanța inimii nu este cauza. Câțiva kilometri sunt doar o măsură.
Sper că Saigonul se va împărți ușor, draga mea, și se va odihni în pace.
Mă voi întoarce curând, floarea tocmai a început să-mi îndeplinească dorința. -A fost o ploaie puternică care a trecut repede.
Mi-e atât de dor de tine, mi-e dor de fiecare amintire pe care o avem împreună.
Zi și noapte te vreau lângă mine.
Genele mele grele îmi ustură colțurile ochilor.
Au trecut doi ani de când am părăsit zborul. Golul este greu de umplut.
Sunt mereu singur, ținându-mă de mână.
Mi-e teamă că sunt slab, aștept și nu pot vorbi.