Mai multe piese de la Şiir!
Mai multe piese de la Maive
Descriere
Producator: Sefa Kaya
Versitor, compozitor: Sefa Kaya
Versuri și traducere
Original
Az çok hepimiz denizi, yıldızları, ağaçları işte falanları filanları göreceğiz.
Birçok şeyin tadına bakacağız.
Sonra da ister istemez Gidiyorum Elveda şarkısını -söyleriz.
-Ey varoluş mahkumu manzaran karşı binanın duvarı. Bu sonsuza dek tekrar eden bir anın kumarı.
Sığınağın duaların ve firarın dumanın tanrısından kiralık bunalım.
Ey varoluş mahkumu manzaran karşı binanın duvarı. Bu sonsuza dek tekrar eden bir anın kumarı.
Sığınağın duaların ve firarın dumanın sahibinden kiralık bunalım.
Alışkanlıklarım kırık teyp içinde tıkılı kasetim şehir mizacım barut. Günün her saati ateşimleyim.
Bu yüzden daim hayat izlerinde ya peşindeyim. Oysa ben evim olmanı isterdim kafesim değil.
Çekili perdeyi vuslat, gün boyu yalanlar tüketip geceye gerçeği kusmak.
Acının menşei kutsal dediler. Bu kaçınılmaz içtik ederken sahip olduğumuz her şeyi tutsak.
Gecenin üçünde, bir rüyanın içinde yine buluyorsun beni.
Yapışıyorsun yakama, bir rüyanın içinde.
Tuhaf sorular soruyorsun. Neden buradayım? Sahiden bir Tanrı var mı?
Beni -sarhoşluğumla yargılar mı? -Acımasızca geçip giden zamandan geriye
Yalnızlık denen bu garip şarkı kaldı.
Zihninin duvarlarına travmatik çivilerle çak bunu ve sormayı bırak artık boş semaya.
-Hakkı bu.
-Eğer yoksa senin içinde mahsuru son orgazma dek tüketelim şu ömür denen zakkumu.
Ey varoluş mahkumu manzaran karşı binanın duvarı. Bu sonsuza dek tekrar eden bir anın kumarı.
Sığınağın duaların ve firarın dumanın tanrısından kiralık bunalım.
Ey varoluş mahkumu manzaran karşı binanın duvarı. Bu sonsuza dek tekrar eden bir anın kumarı.
Sığınağın duaların ve firarın dumanın sahibinden kiralık bunalım.
Traducere în română
Mai mult sau mai puțin, vom vedea cu toții marea, stele, copacii etc.
Vom gusta multe lucruri.
Apoi, inevitabil cântăm melodia „I’m Going Farewell”.
-O, prizonier al existenței, zidul clădirii opus vederii tale. Este pariul unui moment care se repetă pentru totdeauna.
Depresia închiriată de la zeul adăpostului, rugăciunilor și evadării, fumului.
O, prizonier al existenței, zidul clădirii opus vederii tale. Este pariul unui moment care se repetă pentru totdeauna.
Depresia se închiriază de la proprietarul adăpostului, rugăciuni și evadare, fum.
Obiceiurile mele sunt blocate într-un magnetofon spart, caseta mea este orașul, temperamentul meu este praf de pușcă. Sunt în flăcări în fiecare oră a zilei.
De aceea urmăresc mereu urmele vieții. Totuși, mi-aș dori să fii casa mea, nu colivia mea.
Adunați perdeaua trasă, consumați minciunile toată ziua și vomitați adevărul în noapte.
Au spus că originea durerii este sacră. În timp ce am băut acest inevitabil, am ținut captiv tot ce aveam.
La trei dimineața, mă regăsești în vis.
Te agăți de gulerul meu, în vis.
Tu pui întrebări ciudate. De ce sunt aici? Există cu adevărat un Dumnezeu?
Mă va judeca după beția mea? - Înapoi de pe vremea care a trecut cu cruzime
A rămas acest cântec ciudat numit singurătate.
Ciocanește asta în pereții minții tale cu cuie traumatizante și nu mai cere cerului gol.
-Asta e dreptul lui.
-Daca nu, nu te deranjeaza, hai sa consumam acest oleandru numit viata pana la ultimul orgasm.
O, prizonier al existenței, zidul clădirii opus vederii tale. Este pariul unui moment care se repetă pentru totdeauna.
Depresia închiriată de la zeul adăpostului, rugăciunilor și evadării, fumului.
O, prizonier al existenței, zidul clădirii opus vederii tale. Este pariul unui moment care se repetă pentru totdeauna.
Depresia se închiriază de la proprietarul adăpostului, rugăciuni și evadare, fum.