Descriere
Compozitor: Baptiste Ventadour
Liric: Baptiste Ventadour
Versuri și traducere
Original
Le vent circule dans les couloirs de l'immeuble où t'avais l'espoir de laisser tes pulls préférés quelques dizaines d'années.
Des tasses de café en argile du magasin du centre-ville où t'as vécu, d'où sont partis ton joli cul, mes insomnies.
T'as mis les voiles sur quelques rêves quand ton moral a fait la grève.
Depuis, la poussière du salon s'est jetée derrière le balcon.
T'avais la vue sur Burger King, sur la petite place de parking et le moteur a démarré derrière mes yeux.
Restent les rivières de sel et les photomatons, les milliards d'années lumière qui nous sépareront, nos histoires à la pelle et le bruit des néons, les choses qui chancellent, même les plus belles.
Restent les rivières de sel et les photomatons, les milliards d'années lumière qui nous sépareront, nos histoires à la pelle et le bruit des néons, les choses qui chancellent, même les plus belles.
Valait mieux regarder le ciel, c'est sûr, c'est mieux que les poubelles devant l'entrée du bâtiment où tu m'as ramené souvent me réchauffer les soirs d'hiver après la cinquième der des ders. Et on montait en courant d'air.
Tu te rappelles? Je marchais comme un acrobate en prenant tes mains délicates.
Les oiseaux mataient par la fenêtre quand tu déshabillais tout ton être.
Puis le vent a changé les draps et emporté le matelas un mois de juin devant tes yeux verts.
Restent les rivières de sel et les photomatons, les milliards d'années lumière qui nous sépareront, nos histoires à la pelle et le bruit des néons, les choses qui chancellent, même les plus belles.
Restent les rivières de sel et les photomatons, les milliards d'années lumière, les oiseaux qui s'en vont, nos histoires à la pelle qui ne s'effaceront, les choses qui chancellent, même les plus belles.
Restent les rivières de sel et les photomatons, le goût du fer, les oiseaux qui s'en vont, nos histoires à la pelle et le bruit des bourdons, les choses qui chancellent, même les plus belles, même les plus belles, même les plus belles.
Restent les rivières de sel et les photomatons, les milliards d'années lumière qui nous sépareront, nos histoires à la pelle et le bruit des néons, les choses qui chancellent, même les plus belles.
Restent les rivières de sel et les photomatons, les milliards d'années lumière, les oiseaux qui s'en vont, nos histoires à la pelle qui ne s'effaceront, les choses qui chancellent, même les plus belles.
Traducere în română
Vântul circulă pe coridoarele clădirii unde sperai să-ți lași puloverele preferate pentru câteva decenii.
Cești de cafea de lut de la magazinul din centrul orașului unde ai locuit, de unde a venit fundul tău drăguț, insomnia mea.
Ai pornit spre niște vise când moralul tău a intrat în grevă.
De atunci, praful din sufragerie a fost aruncat în spatele balconului.
Aveai o vedere la Burger King, în micul loc de parcare și motorul a pornit în spatele ochilor mei.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, miliardele de ani lumină care ne vor despărți, poveștile noastre în pică și zgomotul luminilor de neon, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, miliardele de ani lumină care ne vor despărți, poveștile noastre în pică și zgomotul luminilor de neon, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase.
Era mai bine să mă uit la cer, asta sigur, e mai bine decât coșurile de gunoi din fața intrării în clădire unde mă aduceai deseori înapoi să mă încălzesc în serile de iarnă după a cincea der de ders. Și am urcat în draft.
Vă amintiți? Am mers ca un acrobat luându-ți mâinile delicate.
Păsările se uitau prin fereastră în timp ce îți dezbraci toată ființa.
Apoi vântul a schimbat cearșafurile și a dus salteaua într-un iunie în fața ochilor tăi verzi.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, miliardele de ani lumină care ne vor despărți, poveștile noastre în pică și zgomotul luminilor de neon, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, miliardele de ani lumină, păsările care pleacă, poveștile noastre în pică care nu vor fi șterse niciodată, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, gustul fierului, păsările care zboară, poveștile noastre în pică și sunetul bondarilor, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase, chiar și cele mai frumoase, chiar și cele mai frumoase.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, miliardele de ani lumină care ne vor despărți, poveștile noastre în pică și zgomotul luminilor de neon, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase.
Ceea ce au rămas sunt râurile de sare și cabinele foto, miliardele de ani lumină, păsările care pleacă, poveștile noastre în pică care nu vor fi șterse niciodată, lucrurile care clătină, chiar și cele mai frumoase.