Mai multe piese de la Artem Loik
Descriere
Compozitor: Голубєв Роман Володимирович
Text: Артем Лоік
Versuri și traducere
Original
Ми зустрілись вперше на уроці укрліт. Талановита, геніальна - мені кажуть всі.
Та я тікав з уроків, а ти дивилась услід: "Спокійно, а з тобою дід у кожусі!
" Не знали ми малю що без літератури будемо ходити в стаді та не зробимо ні кроку, бо не навчать історію і культуру, довчаються, як бачимо, тепер в окопах.
Нічого не змінилось, досі бісить біля трону, свині у стілах знову буцають копитом бісор, лиш у посадках заспівали не птахи, а дрони. Така сьогодні, Лесю, лісова пісня. От і
Осеєм скільки років все шукаю таку, я. Накривала чорна літера, змучена кава.
Я так довго повертався до тебе. Дякую, що ти мене чекала.
Ти нагадала мені, хто я, залишила своє кредо.
Слово - моя ти єдина зброя, яку не зупиняють РЕБи.
Я нагадаю людям, хто ти, хоч ти і не просиш.
Всі ми в літературній піхоті у Лариси Косач.
Ми бережемо і збираємо тебе усі, якщо мова йде про двісті гривень у руці.
Ти на грошах сьогодні подана в мініатюрі, та забагато двохсоток за двохсотю купюри. Чорне лишилось чорним, навіть не побіліло.
Лесю, я знаю, як тобі боліло на лікуванні у палатах і у санаторіях.
Твої вірші читаю, як під небесами того я. Та слово ти гірке, як червона калина.
Тебе не купиш за азійський коштовний калим, бо побачить справжню українку на колінах може лиш Бог, що скаже: "Встань з колін! " І попсові треки досі в мене не виходять.
Я романтик так собі, лірик на пів сторінки.
Та якщо кого цікавить, обираю пооргію від Лесі Українки.
Ти нагадала мені, хто я, залишила своє кредо. Слово - моя ти єдина зброя, яку не зупиняють
РЕБи. Я нагадаю людям, хто ти, хоч ти і не просиш.
Всі ми в літературній піхоті у Лариси Косач.
І ми забили та у катакомбах все написано, і ми проспали та в боярині всі наші плями.
Тому в руках знову з модернізованими списами, з модернізованими кулеметними шаблями. Ти говорила, та ми неуки усе прослухали.
Ти нас будила, та ми русифіковані снами.
Тому в руках знову з модернізованими луками та все ще з не модернізованими нами.
Моя ти єдина зброя!
На захист мого воїна.
Слово - моя ти єдина зброя. На захист мого воїна.
Traducere în română
Ne-am întâlnit pentru prima dată la o lecție de zbor. Talentată, genială – îmi spune toată lumea.
Dar eu am fugit de la lecții, iar tu ai avut grijă de mine: „Calmează-te, și bunicul e cu tine în haină de blană!
Puțin știam că fără literatură ne-am plimba în turme și n-am face nici un pas, pentru că ei nu predau istorie și cultură, ei învață, după cum vedem, acum în tranșee.
Nimic nu s-a schimbat, încă dă furie lângă tron, porcii de pe mese urlă din nou mărgelele, doar că la aterizări nu păsările cântau, ci trântorii. Un astfel de cântec de pădure astăzi, Lesya. Asta e
De cati ani caut unul. Scrisoare neagră acoperită, cafea obosită.
Mă întorc la tine de atâta timp. Vă mulțumesc că m-ați așteptat.
Mi-ai amintit cine sunt, mi-ai părăsit credo-ul.
Cuvântul - ești singura mea armă care nu poate fi oprită de REB.
O să le reamintesc oamenilor cine ești, chiar dacă nu întrebi.
Suntem cu toții în infanteria literară a Larisei Kosach.
Cu toții vă protejăm și vă colectăm, dacă vorbim de două sute de grivne în mână.
Ești pe bani astăzi, prezentat în miniatură, iar două sute este prea mult pentru două sute de bancnote. Negrul a rămas negru, nici măcar nu a devenit alb.
Lesya, știu cât de dureros a fost pentru tine să fii tratat în secții și sanatorie.
Ți-am citit poeziile de parcă aș fi sub ceruri. Dar cuvântul tău este amar ca un viburn roșu.
Nu poți fi cumpărat cu un kalim asiatic scump, pentru că numai Dumnezeu poate să vadă o ucraineană adevărată în genunchi și să-i spună: „Ridică-te din genunchi!” Și melodiile pop încă nu funcționează pentru mine.
Sunt un romantic așa așa, un textier pentru o jumătate de pagină.
Dar dacă e cineva interesat, aleg orgia Lesyei Ukrainka.
Mi-ai amintit cine sunt, mi-ai părăsit credo-ul. Cuvântul - tu ești singura mea armă care nu poate fi oprită
REB O să le reamintesc oamenilor cine ești, chiar dacă nu întrebi.
Suntem cu toții în infanteria literară a Larisei Kosach.
Și am punctat și în catacombe totul este scris, și am adormit peste măsură și în boier toate petele noastre.
Prin urmare, în mâini din nou cu sulițe modernizate, cu sabii mitralieră modernizate. Ai vorbit, dar noi am ascultat totul în ignoranță.
Ne-ai trezit, dar suntem rusificați de vise.
Prin urmare, în mâini din nou cu arcuri modernizate și tot cu noi nemodernizate.
Tu ești singura mea armă!
În apărarea războinicului meu.
Cuvântul este singura mea armă. În apărarea războinicului meu.