Descriere
Cântecul este ca un episod personal al unui dezastru, dar cu un sfârșit în stilul „principalul este să supraviețuiești”. Aici furtuna nu este afară, ci înăuntru. Vânt - din îndoieli, fulgere - din gânduri care nu s-au lăsat prea mult timp. Și totul pare să se prăbușească... dar undeva acolo, chiar în centru, încrederea crește în liniște: „Voi ieși.”
Fiecare linie este ca un pas printr-un labirint, unde pereții șoptesc că nu există nicio cale de ieșire, iar inima se încăpățânează să caute lumina. Să nu demonstrezi nimănui, să nu devii puternic - doar să devii din nou tu însuți. Sau chiar cineva nou.
Aceasta este o piesă despre aripi metaforice. Nu de la luciu, ci de la abraziuni, temeri și „rezistând încă o zi”. Dar dacă ai de gând să zbori, atunci zboară sus.