Mai multe piese de la Tenth Sky
Descriere
Producator: ESSEHO
Programator: ESSEHO
Producător, Programator: Tenth Sky
Voce: al zecelea cer
Compozitor: Matteo Montalesi
Compozitor, textier: Riccardo Mari
Versuri și traducere
Original
Fiori, tu vuoi fiori e come dirti di no?
Chiudi gli occhi e ti innamori, sto scendendo in città, yeah.
Forse andiamo fuori, a casa meglio di no, che ci sono i miei genitori, ma non parliamo da un po'.
Oltre di che non preoccuparti che è peggio, tu resta qui con me, dimentichiamoci il resto, che il mondo gira in fretta ed io mi stavo chiedendo se qualcuno tra di noi si sta almeno divertendo.
E poi i tuoi problemi, quei pulsanti, non mi fanno andare avanti e te ne vai sbattendo tutte le parti che hai davanti.
Ed è inutile pensarci, stiamo diventando grandi e mi sfuggono gli attimi.
Faccio sempre gli stessi errori, un giorno dopo l'altro ed è inutile che ti spogli perché tanto ci passo.
Vorrei farne a meno, ma senza me è scopazzo, la paranoia mi gira intorno come un compasso.
Esco fuori a divertirmi e non c'è niente di bello, non esiste il tuo sorriso se non sopra uno schermo.
Anche tu inizi a mentirmi e ti credevo un fratello, la paranoia mi gira intorno come un compasso.
Passa il tempo e non cambia nulla, non cambia nulla.
Noi dico ancora, scendo una fino al petto per un'altra ora, spezzo il respiro e penso a te, yeah.
Ma a te, fondo, non ci ho visto chiaro nemmeno stavolta.
Era un'unità fa e ancora scotta, parla il passato e la colpa è solo la nostra.
Ma ora è inutile pensarci e mi sfuggono gli attimi.
Faccio sempre gli stessi errori, un giorno dopo l'altro ed è inutile che ti spogli perché tanto ci passo.
Vorrei farne a meno, ma senza me è scopazzo, la paranoia mi gira intorno come un compasso.
Esco fuori a divertirmi e non c'è niente di bello, non esiste il tuo sorriso se non sopra uno schermo.
Anche tu inizi a mentirmi e ti credevo un fratello, la paranoia mi gira intorno come un compasso.
Traducere în română
Flori, vrei flori și cum poți spune nu?
Închide-ți ochii și îndrăgostește-te, cobor în oraș, da.
Poate o să ieșim, mai bine nu acasă, că sunt părinții mei, dar nu am mai vorbit de ceva vreme.
În plus, nu-ți face griji, e mai rău, rămâi aici cu mine, să uităm de restul, lumea se întoarce repede și mă întrebam dacă cineva dintre noi măcar se distrează.
Și atunci problemele tale, butoanele ăia, nu mă face să merg înainte și tu mergi să lovești toate piesele din fața ta.
Și nu are rost să mă gândesc la asta, îmbătrânim și momentele îmi scapă.
Mereu fac aceleasi greseli, zi de zi si nu are rost sa ma dezbrac pentru ca trec prin multe.
Mi-ar plăcea să mă descurc fără el, dar fără mine e dracului, paranoia se învârte în jurul meu ca o busolă.
Ies sa ma distrez si nu e nimic frumos, zambetul tau nu exista decat pe un ecran.
Începi și tu să mă minți și am crezut că ești un frate, paranoia se învârte în jurul meu ca o busolă.
Timpul trece și nimic nu se schimbă, nimic nu se schimbă.
Spunem din nou, cobor la piept încă o oră, îmi taie respirația și mă gândesc la tine, da.
Dar ție, în adâncul sufletului, nici de data asta nu am văzut clar.
Era o unitate în urmă și încă fierbinte, trecutul vorbește și vina este doar a noastră.
Dar acum e inutil să mă gândesc la asta și momentele îmi scapă.
Mereu fac aceleasi greseli, zi de zi si nu are rost sa ma dezbrac pentru ca trec prin multe.
Mi-ar plăcea să mă descurc fără el, dar fără mine e dracului, paranoia se învârte în jurul meu ca o busolă.
Ies sa ma distrez si nu e nimic frumos, zambetul tau nu exista decat pe un ecran.
Începi și tu să mă minți și am crezut că ești un frate, paranoia se învârte în jurul meu ca o busolă.