Mai multe piese de la SZEFOSTWO
Mai multe piese de la Kuba Knap
Descriere
Vocalist: SZEFOSTWO
Vocal: Kuba Knap
Inginer mastering, inginer mixaj: Jakub Wypler
Compozitor: Aleksy Drywień
Compozitor: Ksawery Drywień
Compozitor: Maksymilian Wiernicki
Compozitor: Łukasz Ostrowski
Vocală: Dominika Wiśniewska
Text: Jakub Knap
Compozitor: Patryk Belka
Compozitor: Marcin Gańko
Versuri și traducere
Original
Tak człowieku!
A, ta. Sporo wiem o sobie. Co ty wiesz o sobie?
Pomyśl, z jakiej litery masz napisać człowiek. Co o bliźnim myślisz? Kto cię tego nauczył? Bez pychy i buty.
Hip hop to bity i puchy. Pogarda omamia głupich. O, jak ja byłem tępy!
Odprawiam gusła. Zabraniam wam być jak ja.
Znam pułapkę, choć bardziej znam nudę niż zapierdol. To hende hoch mi powtarza Huxley.
Trzydzieści pięć, wiosena, a ciągle w podróży. Wieczny wagarowicz, mordo, czemu to służy?
Wciąż coś uczy mnie. Biorę duży wdech, choć wolałbym se na ławeczce coś przykurzyć.
I widzisz, zawsze mi zależało, a ten skrywany żal dziś śmierdzi chałłą.
Wyjątkowy stan, ale jak widziałeś to, co ja, daj szacun różnym światom i twardo walcz z małą armią o swój prywatny czas. I czuj, poczuj coś.
Taką mam misję w życiu ciągle iść po nowe, a ten tłum olej go, ale nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
I czuj, poczuj coś.
Taką mam misję w życiu ciągle iść po nowe, a ten tłum będzie tłumem, olej go, ale nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
I nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
I nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
I nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
Nigdy nie mów mi, że to tylko człowiek.
Jedyne, co mądrzy potrafię robić w tym życiu, to mówić.
Co z tego, skoro to pokolenie nie potrafi uważnie słuchać?
Wystarczy, że wyjdę na scenę, ty będziesz klaskał jak Rubik, potem gadał jak Fred do Kuby i odpowiadał jak do Freda Grucha.
I mnie nie chodzi o frytkę. Pielgrzyma przyjmę jak gościa. Sens jest w prostych radościach, chociaż
Polska na szyi zaciska trytkę.
I choć kobiety mogły dobić mnie, szukam czułości noc i dzień. Opuść powieki na oczy swe, opuszkiem palca dotknij mnie.
Stań bosą stopą na trawie. Co w tobie zmarzło, ja to naprawię.
Znam to jak zapach wiatru na pamięć, choć dłonie betami mi śmierdzą. Tyle dolotów tu orbit jest.
Spojrzysz mi w oczy, to dojrzysz je. Każde zmęczenie ukoi sen, a reszta jest tylko resztą.
Nie bój się czuć. Ten ból czyni nas ludźmi.
Im tego mniej jest w nas, tym jesteśmy głupsi. Łatwiej jest być idiotą.
Pośród głów jestem zawsze sam, prawie jak każdy urwis.
Ty porzuć ten lęk, przecież jesteśmy właśnie po to, więc czuj, poczuj coś.
Taką mam misję w życiu ciągle iść po nowe, a ten tłum olej go, ale nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek. I czuj, poczuj coś.
Taką mam misję w życiu ciągle iść po nowe, a ten tłum będzie tłumem, olej go, ale nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
I nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek. I nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
I nigdy mi nie mów, że to tylko człowiek.
Nigdy nie mów mi, że to tylko człowiek.
Traducere în română
Da omule!
Oh da. Știu multe despre mine. Ce știi despre tine?
Gândește-te ce literă ar trebui să folosești pentru a scrie omule. Ce părere ai despre vecinul tău? Cine te-a învățat asta? Fără mândrie și aroganță.
Hip-hop-ul este totul despre bătăi și puf. Disprețul înșală pe proști. O, ce plictisitor am fost!
Eu fac vrăjitorie. Îți interzic să fii ca mine.
Cunosc capcana, dar știu că plictiseala este mai mult decât a dracului. Asta îmi tot spune Huxley.
Treizeci și cinci, primăvară și încă în călătorie. Etern absent, cană, ce rost are?
Inca ma invata ceva. Respir adânc, deși prefer să adun niște praf pe bancă.
Și vezi, mi-a păsat mereu, iar astăzi acest regret ascuns miroase a porcărie.
O stare unică, dar dacă ai văzut ce am văzut eu, respectă diferite lumi și luptă din greu cu o mică armată pentru timpul tău privat. Și simți, simți ceva.
Aceasta este misiunea mea în viață, să caut în mod constant lucruri noi, iar această mulțime o ignoră, dar nu-mi spune niciodată că sunt doar oameni.
Și simți, simți ceva.
Aceasta este misiunea mea în viață, să caut în mod constant lucruri noi, iar această mulțime va fi o mulțime, ignoră-o, dar nu-mi spune niciodată că este doar o ființă umană.
Și să nu-mi spui niciodată că este doar om.
Și să nu-mi spui niciodată că este doar om.
Și să nu-mi spui niciodată că este doar om.
Să nu-mi spui niciodată că e doar om.
Singurul lucru pe care îl pot face cu înțelepciune în viața asta este să vorbesc.
Și dacă această generație nu poate asculta cu atenție?
Tot ce trebuie să fac este să merg pe scenă, vei aplauda ca Rubik, apoi vei vorbi ca Fred cu Kuba și vei răspunde ca lui Fred Gruch.
Și nu vorbesc de cartofi prăjiți. Îl voi primi pe pelerin ca oaspete. Sensul este în bucurii simple, totuși
Polonia strânge cablul în jurul gâtului.
Și chiar dacă femeile ar putea să mă omoare, caut tandrețe zi și noapte. Lasă-ți pleoapele peste ochi, atinge-mă cu vârful degetului.
Calcă pe iarbă cu picioarele goale. Ceea ce este înghețat în tine, îl voi repara.
Știu că mirosul vântului pe de rost, chiar dacă mâinile îmi pute. Sunt atât de multe intrări orbitale aici.
Dacă te uiți în ochii mei, îi vei vedea. Orice oboseală va fi alinată de somn, iar restul este doar restul.
Nu-ți fie frică să simți. Această durere ne face oameni.
Cu cât este mai puțin din asta în noi, cu atât suntem mai proști. E mai ușor să fii idiot.
Sunt mereu singur printre capete, aproape ca orice arici.
Renunți la această frică, pentru asta suntem aici, așa că simți, simți ceva.
Aceasta este misiunea mea în viață, să caut în mod constant lucruri noi, iar această mulțime o ignoră, dar nu-mi spune niciodată că sunt doar oameni. Și simți, simți ceva.
Aceasta este misiunea mea în viață, să caut în mod constant lucruri noi, iar această mulțime va fi o mulțime, ignoră-o, dar nu-mi spune niciodată că este doar o ființă umană.
Și să nu-mi spui niciodată că este doar om. Și să nu-mi spui niciodată că este doar om.
Și să nu-mi spui niciodată că este doar om.
Să nu-mi spui niciodată că e doar om.