Mai multe piese de la Valentina Pesaresi
Descriere
Voce: Valentina Pesaresi
Liric: Alessandro Cantalupo
Liric: Enrique Cespedes
Versitor: Giuseppe Pugliese
Compozitor: Giuseppe Pugliese
Producator: Giuseppe Pugliese
Compozitor: Enrique Cespedes
Compozitor: Alessandro Cantalupo
Producător: KIKE
Producator: CANTLUPO
Versuri și traducere
Original
Entro piano senza fare scena, non sono quella che parla per prima.
Uso il silenzio come mio rifugio, cerco un faro in mezzo a questo buio.
Mi tagliano a metà i riflettori, in bilico tra sogno e realtà.
E quanto tempo perso a pensare che avrei dovuto solo poi lasciarmi andare!
Tutti quei lati che ho nascosto, giuro, stanno diventando parte di me.
Correrò più veloce, come se. . .
No, non mi fermassero queste catene.
Mi tengono stretta quando voglio andar su, su, su, su.
Bene, mi ci fai sentire ogni volta solo tu, tu, tu, tu.
Fede, anche se la perdo, so che non mi toglierà mai la sete.
Non mi basta mai, ne voglio sempre di più, più, più, più.
All'improvviso tutto è cambiato per me.
Mi guardo allo specchio, un altro riflesso. Forse più bella o forse diversa, non lo so.
Anche nel dubbio non ho paura di rimanere me stessa.
Il trucco sul viso adesso è una parte di me. Niente è come prima e mi chiedo perché.
Anche stanotte io mi sveglierò e penserò che avrei dovuto solo poi lasciarmi andare.
Tutti quei lati che ho nascosto, giuro, stanno diventando parte di me.
Correrò più veloce, come se, no, non mi fermassero queste catene.
Mi tengono stretta quando voglio andar su, su, su, su.
Bene, mi ci fai sentire ogni volta solo tu, tu, tu, tu.
Fede, anche se la perdo, so che non mi toglierà mai la sete.
Mi sveglierò e penserò che avrei dovuto solo poi lasciare il mondo in mano alle persone che l'avrebbero cambiato senza sforzo, ma non sono così.
Chissà come sarebbe andata se non avessi catene.
Mi tengono stretta quando voglio andar su, su, su, su.
Bene, mi ci fai sentire ogni volta solo tu, tu, tu, tu.
Fede, anche se la perdo, so che non mi toglierà mai la sete.
Non mi basta mai, ne voglio sempre di più, più, più, più!
Traducere în română
Intru incet fara sa fac scena, nu sunt eu cel care vorbeste primul.
Folosesc tăcerea ca refugiu, caut un far în mijlocul acestui întuneric.
Lumina reflectoarelor mă taie în jumătate, în echilibru între vis și realitate.
Și cât timp pierdut gândindu-mă că ar fi trebuit să-mi dau drumul!
Toate acele laturi pe care le-am ascuns, jur, devin parte din mine.
Voi alerga mai repede, parcă. . .
Nu, lanțurile astea nu ar trebui să mă oprească.
Mă țin aproape când vreau să merg sus, sus, sus, sus.
Ei bine, mă faci să mă simt de fiecare dată doar tu, tu, tu, tu.
Credință, chiar dacă o pierd, știu că nu-mi va potoli niciodată setea.
Nu am niciodată destul, mereu vreau mai mult, mai mult, mai mult, mai mult.
Dintr-o dată totul s-a schimbat pentru mine.
Mă uit în oglindă, o altă reflexie. Poate mai frumos sau poate diferit, nu știu.
Chiar și atunci când am îndoieli, nu îmi este frică să rămân eu însumi.
Machiajul de pe fața mea este acum o parte din mine. Nimic nu mai e ca înainte și mă întreb de ce.
Chiar și în seara asta mă voi trezi și mă voi gândi că ar fi trebuit să mă las.
Toate acele laturi pe care le-am ascuns, jur, devin parte din mine.
O să alerg mai repede, de parcă, nu, lanțurile astea nu mă vor opri.
Mă țin aproape când vreau să merg sus, sus, sus, sus.
Ei bine, mă faci să mă simt de fiecare dată doar tu, tu, tu, tu.
Credință, chiar dacă o pierd, știu că nu-mi va potoli niciodată setea.
Mă voi trezi și mă voi gândi că ar fi trebuit să las lumea în mâinile unor oameni care ar fi schimbat-o fără efort, dar nu sunt așa.
Cine știe cum ar fi mers dacă nu aș fi avut lanțuri.
Mă țin aproape când vreau să merg sus, sus, sus, sus.
Ei bine, mă faci să mă simt de fiecare dată doar tu, tu, tu, tu.
Credință, chiar dacă o pierd, știu că nu-mi va potoli niciodată setea.
Nu mă pot sătura niciodată, îmi doresc mereu mai mult, mai mult, mai mult, mai mult!