Mai multe piese de la Haindling
Descriere
Compozitor, textier, producător: Hans-Jürgen Buchner
Inginer mixaj: Matthias Ruckdäschel
Versuri și traducere
Original
Wenn die Sonnenkugel rot hinter'm Fabrikdach verschwindet und es wird langsam finster und die Nacht beginnt.
In der Dunkelheit sieht man kein Fabrikdach mehr und ich stell mir vor, da hinten ist das blaue
Meer.
Komm, lass uns geh'n zu unserem Meeresstrand, wo die Palmen rauschen und im weißen Sand gehen wir mir zwei durch die Nacht spazieren.
Der Mond scheint und die Sternschnuppen flirren und ich wünsch mir, dass das immer so bleibt.
Ich wünsch mir, dass das immer so bleibt.
Wenn man meint, dass man die Welt manchmal nicht mehr versteht und man fragt sich dann, wie das weitergeht.
Und du schaust nach oben, da ist alles grau.
Doch über die Wolken, da ist alles blau.
Komm, lass uns geh'n zu unserem Meeresstrand, wo die Palmen rauschen und im weißen Sand gehen wir mir zwei durch die Nacht spazieren.
Der Mond scheint und die Sternschnuppen flirren und ich wünsch mir, dass das immer so bleibt.
Ich wünsch mir, dass das immer so bleibt, ganz lang für uns zwei, die sich unter sieben Milliarden Menschen gefunden haben.
Selbst wenn man die Sterne vor lauter Wolken nicht sieht, so sind sie trotzdem da, nur heute verdeckt.
Traducere în română
Când bila roșie a soarelui dispare în spatele acoperișului fabricii și se întunecă încet și începe noaptea.
În întuneric nu se mai vede acoperișul fabricii și îmi imaginez că cel albastru este acolo
mare.
Haide, să mergem pe plaja noastră marină, unde foșnesc palmierii și noi doi ne putem plimba noaptea pe nisipul alb.
Luna strălucește și stelele căzătoare strălucesc și îmi doresc să rămână mereu așa.
Mi-aș dori să rămână mereu așa.
Când te gândești că uneori nu mai înțelegi lumea și atunci te întrebi ce se va întâmpla în continuare.
Și te uiți în sus și totul este gri.
Dar deasupra norilor, totul este albastru.
Haide, să mergem pe plaja noastră marină, unde foșnesc palmierii și noi doi ne putem plimba noaptea pe nisipul alb.
Luna strălucește și stelele căzătoare strălucesc și îmi doresc să rămână mereu așa.
Sper să rămână mereu așa, mult timp pentru noi doi care ne-am găsit între șapte miliarde de oameni.
Chiar dacă nu poți vedea stelele din cauza norilor, ele sunt încă acolo, doar ascunse astăzi.