Mai multe piese de la Eminem
Descriere
Inginer de mixaj, producător, vocalist: Eminem
Producător suplimentar, compozitor Versitor: Luis Resto
Compozitor textier, inginer de înregistrări, inginer de mixare: Steve King
Inginer de înregistrare: Mike Strange
Compozitor Versitor: Marshall Mathers
Versuri și traducere
Original
What we have to do is deal with it when these individuals are young enough, if you will, to be saved, not in a religious sense, but not to constitute what this country at times calls their throwaway children.
We seem to be approaching -an age of the gross.
-We all have this idea that we should move up a little bit from our parents' station, and each, and each generation -should do a little bit better.
-Aight, come on, let's cut the bullshit enough. Let's get it started, let's start addressing this issue and open it up.
Let's take this shit back to the basement and we can discuss statements that's made on this tape and its whole origin of the music that we all know and love, the music we all enjoy, the music you accuse me of trying to destroy.
Let's rewind it to '89 when I was a boy on the east side of Detroit, crossing 8 Mile into Warren, into hit territory.
I'd like to share a story, this is my story and can't nobody tell it for me. You are well informed me, I am well aware that I don't belong here.
You made that perfectly clear. I get my ass kicked damn near everywhere from Bel Air
Shopping Center just for stopping in there, from the black side all the way to the white side. Okay, there's a bright side, a day that I might slide.
You may call it a pass, I call it hauling my ass through that patch of grass over them railroad tracks. Oh, them railroad tracks, them old railroad tracks, them good old
Notorious so well-known tracks.
So let's go back, follow the yellow brick road as we go on another episode.
Journey with me as I take you through this nifty little place that I once used to call home sweet home.
Come on, let's go back, follow the yellow brick road as we go on another episode.
Journey with me as I take you through this nifty little place that I once used to call home sweet home.
I roamed the streets so much they called me a drifter.
Sometimes I'd stick up a thumb just to hitchhike, just to get picked up to get me a lift up 8 Mile and Van Dyke or steal a goddamn bike from somebody's backyard and drop it off at the park.
That was the halfway mark to me, Kim, Matt to walk back to where Mom was on Chalmers after dark to sneak me in the house when I'm kicked out my mom's.
That's about the time I first met Proof with Goofy Gary on the steps at Osborne handing out some flyers. He was doing some talent shows at Center Line High.
I told him to stop by and check us out sometime.
He looked at me like I'm out my mind, shook his head like white boys don't know how to rhyme.
I spit out a line and rhymed birthday with first place, and we both had the same rhymes that sounded alike.
We was on the same shit, that Big Daddy Kane shit, but compound syllables sound combined.
From that day, we was down to ride.
Somehow we knew we'd meet again somewhere down the line. So let's go back, follow the yellow brick road as we go on another episode.
Journey with me as I take you through this nifty little place that I once used to call home sweet home.
Come on, let's go back, follow the yellow brick road as we go on another episode.
Journey with me as I take you through this nifty little place that I once used to call home sweet home.
My first year in ninth grade, can't forget that day at school.
It was cool 'til your man MC Shan came through and said that Puma's the brand 'cause the Clan makes troops.
It was rumors, but man, goddamn, they flew. Must've been true because man, we done banned they shoes.
I had the new ones, the Cool J Ice Lamb suede too, but we just threw them in the trash like they yesterday's news. Guess who came through next? X-Clan debuted,
Professor X and Glorious, exist in a state of red, black, and green with a key, sissies. Now with this being the new trend, we don't fit in.
Crackers is out with cactus albums, blackness is in.
African symbols and medallions represent black power, and we ain't know what it meant.
Me and my man Howard and Butter would go to the mall with them all over our necks like we're showing them off, not knowing at all we was being laughed at.
"You ain't even half black, you ain't supposed to have that, homie, let me grab that, and that Flavor Flav clock, we gon' have to snatch that.
" All I remember is meeting back at Mannix's basement, saying how we hate this, how racist but dope the X-Clan's tape is.
Which reminds me, back in '89, me and Kim broke up for the first time.
She was trying to two-time me, and there was this black girl at our school who thought I was cool 'cause I rapped, so she was kinda eyeing me. And oh, the irony, guess what her name was?
Ain't even gonna say it.
Plus, the same color hair as hers was and blue contacts and a pair of Jockes. The finest goddamn girl in the whole school.
If I could pull her, not only would I become more popular, but I would be able to piss Kim off at the same time. But it backfired.
I was supposed to dump her, but she dumped me for this black guy, and that's the last I ever seen or heard or spoke to the old foolish pride girl.
But I've heard people say they heard the tape and it ain't that bad, but it was. I singled out a whole race, and for that, I apologize. I was wrong.
'Cause no matter what color a girl is, she's still a. . .
So let's go back, follow the yellow brick road as we go on another episode.
Journey with me as I take you through this nifty little place that I once used to call home sweet home.
Come on, let's go back, follow the yellow brick road as we go on another episode. Journey with me as
I take you through this nifty little place that I once used to call home sweet home.
Traducere în română
Ceea ce trebuie să facem este să ne ocupăm de asta atunci când acești indivizi sunt suficient de tineri, dacă vreți, pentru a fi mântuiți, nu într-un sens religios, dar să nu constituie ceea ce țara aceasta numește uneori copiii lor uzabili.
Se pare că ne apropiem de o vârstă a brutului.
-Cu toții avem ideea că ar trebui să trecem puțin mai sus de la locul părinților noștri și fiecare, și fiecare generație -ar trebui să se descurce puțin mai bine.
-Bine, haide, hai să tăiem prostii suficient. Să începem, să începem să abordăm această problemă și să o deschidem.
Să ducem rahatul ăsta înapoi la subsol și putem discuta despre declarațiile făcute pe această bandă și despre întreaga sa origine a muzicii pe care o cunoaștem și o iubim cu toții, a muzicii de care ne bucurăm cu toții, a muzicii pe care mă acuzi că încerc să o distrug.
Să revenim la ’89 când eram un băiat în partea de est a Detroit-ului, traversând 8 Mile în Warren, în teritoriul lovit.
Aș dori să împărtășesc o poveste, aceasta este povestea mea și nimeni nu mi-o poate spune. Sunteți bine informat, sunt bine conștient că nu aparțin aici.
Ai făcut asta perfect clar. Mă lovesc în fund aproape peste tot din Bel Air
Centrul comercial doar pentru oprire acolo, de la partea neagră până la partea albă. Bine, există o parte bună, o zi pe care aș putea aluneca.
Puteți numi-o trecere, eu îi spun că-mi trag fundul prin acel petic de iarbă de peste șinele de cale ferată. Oh, căile de cale ferată, căile de cale ferată vechi, căile vechi bune
Piese notorii atât de cunoscute.
Deci, să ne întoarcem, să urmăm drumul de cărămidă galbenă în timp ce mergem la un alt episod.
Călătorește cu mine în timp ce te conduc prin acest loc mic și frumos pe care cândva îl numeam acasă, dulce casă.
Hai, să ne întoarcem, să urmăm drumul de cărămidă galbenă în timp ce mergem la alt episod.
Călătorește cu mine în timp ce te conduc prin acest loc mic și frumos pe care cândva îl numeam acasă, dulce casă.
Am cutreierat atât de mult pe străzi încât m-au numit un plutitor.
Uneori ridicam degetul mare doar ca să fac autostopul, doar ca să fiu luat pentru a-mi aduce un lift până la 8 Mile și Van Dyke sau furam o bicicletă din curtea cuiva și o lasam în parc.
Ăsta a fost jumătatea drumului pentru mine, Kim, Matt să mă întorc unde era mama pe Chalmers după lăsarea întunericului să mă strecoare în casă când sunt dat afară în casa mamei mele.
Cam atunci am întâlnit prima dată pe Proof cu Goofy Gary pe treptele de la Osborne, împărțind niște fluturași. Făcea câteva spectacole de talente la Center Line High.
I-am spus să treacă și să ne verifice cândva.
S-a uitat la mine de parcă aș fi ieșit din minți, a clătinat din cap de parcă băieții albi nu știu să rimeze.
Am scuipat un vers și am rimat ziua de naștere cu primul loc și am avut amândoi aceleași rime care sunau la fel.
Eram pe același rahat, rahat al lui Big Daddy Kane, dar silabele compuse sună combinate.
Din acea zi, ne-am apucat să călărim.
Cumva, știam că ne vom întâlni din nou undeva, în urmă. Deci, să ne întoarcem, să urmăm drumul de cărămidă galbenă în timp ce mergem la un alt episod.
Călătorește cu mine în timp ce te conduc prin acest loc mic și frumos pe care cândva îl numeam acasă, dulce casă.
Hai, să ne întoarcem, să urmăm drumul de cărămidă galbenă în timp ce mergem la alt episod.
Călătorește cu mine în timp ce te conduc prin acest loc mic și frumos pe care cândva îl numeam acasă, dulce casă.
Primul meu an în clasa a IX-a, nu pot uita acea zi la școală.
A fost cool până când omul tău MC Shan a venit și a spus că Puma este marca pentru că Clanul face trupe.
Erau zvonuri, dar omule, la naiba, au zburat. Trebuie să fi fost adevărat pentru că omule, le-am interzis pantofii.
Le-am avut pe cele noi, și Cool J Ice Lamb piele de căprioară, dar le-am aruncat la gunoi ca în știrile de ieri. Ghici cine a mai venit? X-Clan a debutat,
Profesorul X și Glorious, există într-o stare de roșu, negru și verde cu o cheie, sissies. Acum, aceasta fiind noua tendință, nu ne potrivim.
Crackers a ieșit cu albume cu cactusi, întuneric a intrat.
Simbolurile și medalioanele africane reprezintă puterea neagră și nu știm ce înseamnă.
Eu și omul meu, Howard și Butter, mergeam la mall cu ei peste gât de parcă i-am arăta, fără să știam deloc de râs de noi.
„Nu ești nici măcar pe jumătate negru, nu ar trebui să ai asta, amice, lasă-mă să-l iau, și acel ceas Flavour Flav, va trebui să-l smulgem.
„Tot ce-mi amintesc este că ne-am întâlnit la subsolul lui Mannix, spunând cât de mult urâm asta, cât de rasistă, dar de idioată este caseta lui X-Clan.
Ceea ce îmi amintește că în ’89, eu și Kim ne-am despărțit pentru prima dată.
Încerca să mă dubleze și era o fată neagră de la școala noastră care credea că sunt cool pentru că am rapit, așa că mă privea. Și o, ironia, ghici cum o chema?
Nici măcar nu o să spun.
În plus, păr de aceeași culoare ca al ei și lentile de contact albastre și o pereche de jocke. Cea mai bună fată din toată școala.
Dacă aș putea să o trag, nu numai că aș deveni mai popular, dar aș putea să o enervez pe Kim în același timp. Dar s-a inversat.
Trebuia să o părăsesc, dar ea m-a părăsit pentru acest tip negru și asta e ultima dată pe care am văzut-o, am auzit sau am vorbit cu bătrâna fată de mândrie proastă.
Dar am auzit oameni spunând că au auzit caseta și că nu e chiar așa de rău, dar a fost. Am evidențiat o întreagă cursă și, pentru asta, îmi cer scuze. M-am înșelat.
Pentru că indiferent de culoarea unei fete, ea este totuși. . .
Deci, să ne întoarcem, să urmăm drumul de cărămidă galbenă în timp ce mergem la un alt episod.
Călătorește cu mine în timp ce te conduc prin acest loc mic și frumos pe care cândva îl numeam acasă, dulce casă.
Hai, să ne întoarcem, să urmăm drumul de cărămidă galbenă în timp ce mergem la alt episod. Călătorește cu mine ca
Te duc prin acest mic loc frumos pe care cândva îl numeam acasă, dulce casă.