Mai multe piese de la 14 Casper
Mai multe piese de la Bon Nghiêm
Descriere
Producător: 14 Casper
Producător: Đào Duy Quỳnh
Compozitor: Nguyễn Mạnh Cường
Text: Nguyễn Mạnh Cường
Versuri și traducere
Original
Mười giờ văn phòng vẫn sáng đèn.
Lại một hôm làm thâu suốt đêm.
Bàn chân đau mỏi nhức, tựa lưng em chợp mắt. Dặn lòng vì cuộc sống êm đẹp.
Hạnh phúc không đâu cách xa, mà ta cứ đi tìm.
Vậy xin em một lần, tự yêu thương lấy mình. Một ngày em được mấy bữa cơm?
Đợt này công việc có tốt hơn? Còn ai hay gièm pha?
Còn ai vươn dày lá mà xót xa và lên khóc vô vọng?
Cành lá đông qua sẽ rơi, khổ đau sẽ vơi, đời buồn sẽ qua.
Mưa tạnh, mây tan, trời quang.
Xin đừng buông xuôi dễ dàng!
Dù có lắm phút chốc em lạc lối, hãy cho mình hồn nhiên một chút thôi.
Mặc cho những âu lo ghìm chặt đôi vai, mặc cho tiếng thở dài đập vào hư không.
Dù có những lúc chỉ muốn gục ngã, má em hồng cười lên để thấy ta.
Thật may mắn khi em như một bông hoa mọc lên giữa nơi sa mạc cằn cỗi. Chỉ cần vậy thôi.
Mùa gì em còn phải đắn đo?
Cho mình em đừng nên lắng lo.
Dù ai có gièm pha, đừng quan tâm vài ba lời nói xa mà vấp ngã yếu lòng.
Chẳng ai thu phí ước mơ, thì hãy cứ mơ từng giây phút giờ.
Em là mây cho trời ban. Xin đừng buông xuôi dễ dàng!
Dù có lắm phút chốc em lạc lối, hãy cho mình hồn nhiên một chút thôi.
Mặc cho những âu lo ghìm chặt đôi vai, mặc cho tiếng thở dài đập vào hư không.
Dù có những lúc chỉ muốn gục ngã, má em hồng cười lên để thấy ta.
Thật may mắn khi em như một bông hoa mọc lên giữa nơi sa mạc cằn cỗi.
Chỉ cần vậy thôi.
Đã có ngày tháng năm kia vụn vỡ.
Nhưng hãy nhớ cạnh giấc mơ ngày mai rồi sẽ tốt hơn.
Chẳng còn những lúc buốt giá dày vò tâm can níu đuôi ngày qua. . .
Cần bao nhiêu lâu để em tìm kiếm?
Cần bao nhiêu tiền đổi một ngỡ bình yên? Chẳng ai bán, ai mua, ai mần, ai mang.
Bình yên chưa tràn đầy trong lòng nhân gian.
Dù có những lúc chỉ muốn gục ngã, má em hồng cười lên để thấy ta.
Thật may mắn khi em như một bông hoa mọc lên giữa nơi sa mạc cằn cỗi.
Chỉ cần vậy thôi.
Traducere în română
La ora zece luminile biroului sunt încă aprinse.
Încă o zi de muncă toată noaptea.
Aveam picioarele dureroase și obosite, m-am lăsat pe spate și am tras un pui de somn. Roagă-te pentru o viață bună.
Fericirea nu este departe, doar o căutăm în continuare.
Așa că te rog încă o dată, iubește-te pe tine însuți. Câte mese primești pe zi?
Munca este mai bună de data asta? Cine altcineva distrage adesea?
Cine altcineva poate întinde frunzele groase și poate să se simtă trist și să plângă degeaba?
Ramurile și frunzele iernii vor cădea, suferința se va ușura, viața tristă va trece.
Ploaia s-a oprit, norii s-au risipit, cerul s-a limpezit.
Vă rog să nu renunțați ușor!
Chiar dacă sunt multe momente în care te pierzi, oferă-ți doar puțină inocență.
Lasă grijile să-ți țină umerii strâns, lasă suspinele să răsune în gol.
Chiar dacă există momente când vrei doar să te prăbușești, obrajii tăi trandafirii zâmbesc să mă vadă.
Sunt atât de norocos că ești ca o floare care crește în mijlocul unui deșert sterp. Atât este nevoie.
În ce sezon ar trebui să ezit?
Pentru mine, nu-ți face griji.
Indiferent cine te critică, nu fii atent la câteva cuvinte îndepărtate care te fac să te simți slab.
Nimeni nu te taxează să visezi, așa că continuă să visezi în fiecare moment.
Ești un nor dat de cer. Vă rog să nu renunțați ușor!
Chiar dacă sunt multe momente în care te pierzi, oferă-ți doar puțină inocență.
Lasă grijile să-ți țină umerii strâns, lasă suspinele să răsune în gol.
Chiar dacă există momente când vrei doar să te prăbușești, obrajii tăi trandafirii zâmbesc să mă vadă.
Sunt atât de norocos că ești ca o floare care crește în mijlocul unui deșert sterp.
Atât este nevoie.
Au fost zile, luni și ani care s-au rupt.
Dar amintiți-vă că mâine va fi mai bine.
Nu mai există momente reci care chinuie inima și se țin de zilele trecute. . .
Cât timp îmi va lua să caut?
Câți bani ai nevoie să schimbi pentru liniște sufletească? Nimeni nu vinde, nimeni nu cumpără, nimeni nu cumpără, nimeni nu transportă.
Pacea nu a umplut încă inimile omenirii.
Chiar dacă există momente când vrei doar să te prăbușești, obrajii tăi trandafirii zâmbesc să mă vadă.
Sunt atât de norocos că ești ca o floare care crește în mijlocul unui deșert sterp.
Atât este nevoie.