Mai multe piese de la Seamoon
Descriere
Producator: Pablo Vicencio
Producator: Claudio Reyes
Producator: Agustin Nuñez
Versuri și traducere
Original
Qué ironía estar parada aquí, me despedí con un beso en la ventana.
Toda la vida yo busqué algo así y ahora sé que deberé partir mañana.
Tengo tu nombre entre los labios y tu espacio queda frío acá en mi cama.
Espero que aprendas con los años, que la flor que más se riega igual se daña.
Y creo que es momento de echar el vuelo y empezar de nuevo, dejar regado en toda la ciudad los mil pedazos de este amor ajeno que no me quieren soltar y dejar.
Voy a escaparme y llegar hasta el norte, en donde nadie me pueda encontrar.
Si Dios es bueno, ¿dónde estaba entonces? Ya no me quiero quedar más atrás.
Oh, oh, oh, oh, oh.
Oh, oh, oh, oh, oh.
Prefiero mirarte de lejos, no te quedes.
Si uno de los dos decidió cerrar la puerta y todo este tiempo de ayer se lo dejo al mañana, se lo queda mañana.
Sigo buscando mi manera de mirar, desenredando lo que un día estuvo mal, para contemplar de nuevo los silencios que dejé.
Y si me quieres, ya te conoces la salida.
Sueles echar sal a la herida que no cierra todavía.
Y no sé cómo hacer, entiendo que no puedas verlo.
Ya es historia de ayer y creo que ahora tengo que echar el vuelo y empezar de nuevo, dejar regado en toda la ciudad los mil pedazos de este amor ajeno que no me quieren soltar y dejar.
Voy a escaparme y llegar hasta el norte, en donde nadie me pueda encontrar. Si Dios es bueno, ¿dónde estaba entonces?
Ya no me quiero quedar más atrás. Oh, oh, oh, oh, oh. Oh, oh, oh, oh, oh.
Oh, oh, oh, oh, oh.
Oh, oh, oh, oh, oh.
Traducere în română
Cât de ironic să stau aici, mi-am luat rămas bun cu un sărut pe fereastră.
Toată viața am căutat așa ceva și acum știu că va trebui să plec mâine.
Am numele tău între buze și spațiul tău este rece aici în patul meu.
Sper că veți afla de-a lungul anilor că floarea care este udată cel mai mult se strica în continuare.
Și cred că este timpul să-mi iau zborul și să o luăm din nou, să las mie de bucăți din dragostea acestui alt popor răspândite prin oraș pe care nu vor să le dea drumul și să mă părăsească.
Am de gând să scap și să ajung în nord, unde nimeni nu mă poate găsi.
Dacă Dumnezeu este bun, unde era el atunci? Nu vreau să mai rămân în urmă.
Oh, o, o, o, o.
Oh, o, o, o, o.
Prefer să te privesc de departe, nu sta.
Dacă unul dintre cei doi a decis să închidă ușa și a plecat în tot acest timp de ieri până mâine, o va avea mâine.
Continui să-mi caut felul de a privi, dezlegând ce nu era în regulă într-o zi, pentru a contempla din nou tăcerile pe care le-am lăsat.
Și dacă mă iubești, știi deja calea de ieșire.
Ai tendința să adaugi sare pe rana care nu s-a vindecat încă.
Și nu știu cum să o fac, înțeleg că nu poți vedea.
Este deja povestea de ieri și cred că acum trebuie să-mi iau zborul și să o iau din nou, să las mie de bucăți din dragostea acestui alt popor răspândite prin oraș pe care nu vor să le lase și să mă părăsească.
Am de gând să scap și să ajung în nord, unde nimeni nu mă poate găsi. Dacă Dumnezeu este bun, unde era el atunci?
Nu vreau să mai rămân în urmă. Oh, o, o, o, o. Oh, o, o, o, o.
Oh, o, o, o, o.
Oh, o, o, o, o.