Mai multe piese de la Mora
Descriere
Producator: Baruc
Producator: Bassy
Producător: Botlok
Versuri și traducere
Original
Hay días que no entiendo nada, mi vida en una balanza.
Lo sé, no soy normal, la doña tiene esperanza.
Gracias por aguantarme, sé que to' esto cansa y gracias a Dios por este lápiz, que si le digo kuduro siempre danza.
Un saludo a Don y a la vida por darme este don de poder narrar mi vida en una canción.
Esto lo hago por diversión, hasta sin ganas, y esta la escribí por si no estoy mañana.
Estoy claro que todo acaba, pero el día que me toque, a los míos no les faltará nada.
Y ahora que logré todo lo que algún día soñaba, pensaron que iba a bajarle, no, mi huella es imborrable. Todos suenan igual, parecen vapes, son desechables.
Me entra otra llamada, es el contable, solo pa' decirme que lo que está entrando es incontable.
Y no sé por qué, pero es que quiero más, aunque más dinero signifique menos paz.
Yo quiero ser un pa' siempre, no quiero ser un quizás, así tenga todos los días que ponerme este disfraz y fingir que no me duele, pero es que todo ese dolor yo lo convierto en decibeles.
Eso es lo que me diferencia a mí de ustedes, que si se acaba el papel, sigo escribiendo en las paredes y eso hay muchos que lo han visto, por eso no cruzan rayas.
Y yo aquí pensando en aquellos tiempos en Maya, cuando cantaba de gratis al otro día pa' la playa.
Cosas así de simples son las que me llevaré cuando me vaya.
Cabrón, yo sigo aquí, ¿y de aquí quién va a sacarme?
Mi musa es infinita, le toca soportarme.
Yo me jodí por esto, ahora pa' verme hay que pagarme y pa' sacarme casa hay que depositarme.
Ya no son cien K, ahora es un poco más, medio melón por show, quizás un poco más.
Estoy con la doña viendo Netflix, bien tirado pa' atrás, las máquinas en el garaje, esto no es Mario Kart, esto es Gran Turismo,
GTRnismo. No necesito códigos, yo soy el algoritmo.
Yo no sé por qué carajo me dio con cambiarle el ritmo.
No había nadie en el estudio, pues lo hice yo mismo, así no hay margen de error. Me quité dos años y siguen abajo en el score.
Vayan bajándome el tonito, si me hacen el favor, ya no es primer día de clases, ahora soy el director.
El miedo sigue con ustedes metido en la gaveta, está cobrando más que tú, el que me carga las maletas.
Les estaba dando break, que llenaran la libreta, pero es que no pegan una ni jugando ruleta.
Siguen detrás de mí, parecen zombis, roncan con marcar los videos pa' después devolver la combi.
Yo comprando ropa nueva pa' no tener que hacer laundry.
Ya me aburrí de toda esta mierda, voy a hacer un disco de country.
Look at me, me reciben en la VIP como si llegó el cacique de la tribu.
Cabrones, les falta ética pa' llegar a estas cifras numéricas. Es como comparar un Supra con un Celica.
Yeah, yeah, yeah, yeah, yeah, yeah.
Traducere în română
Sunt zile în care nu înțeleg nimic, viața mea în balanță.
Știu, nu sunt normal, doamna are speranță.
Vă mulțumesc că m-ați suportat, știu că toate acestea sunt obositoare și mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest creion, pentru că dacă spun kuduro dansează mereu.
Salutări lui Don și vieții pentru că mi-a dat acest dar de a-mi putea povesti viața într-un cântec.
Fac asta pentru distracție, chiar și fără dorință, și am scris asta în cazul în care nu sunt aici mâine.
Sunt clar că totul se termină, dar în ziua în care va veni rândul meu, al meu nu va duce lipsă de nimic.
Și acum că am realizat tot ce visam cândva, au crezut că o să-l pierd, nu, amprenta mea este de neșters. Toate sună la fel, arată ca vape, sunt de unică folosință.
Mai primesc un telefon, e contabilul, doar ca să-mi spună că ceea ce vine este de nenumărat.
Și nu știu de ce, dar vreau mai mult, chiar dacă mai mulți bani înseamnă mai puțină liniște.
Vreau să fiu un tată mereu, nu vreau să fiu un poate, chiar dacă trebuie să îmbrac acest costum în fiecare zi și să mă prefac că nu doare, dar transform toată durerea aceea în decibeli.
Asta mă diferențiază de tine, că dacă se epuizează hârtia, continui să scriu pe pereți și sunt mulți care au văzut-o, de aceea nu trec liniile.
Și aici mă gândesc la acele vremuri în Maya, când am cântat gratuit a doua zi pe plajă.
Lucruri atât de simple sunt ceea ce voi lua cu mine când voi pleca.
ticălosule, sunt încă aici și cine mă va scoate de aici?
Muza mea este infinită, depinde de ea să mă susțină.
M-am încurcat din cauza asta, acum ca să mă vezi trebuie să mă plătești și ca să-mi iei o casă trebuie să mă depozitezi.
Nu mai sunt o sută de K, acum e puțin mai mult, jumătate de pepene pe emisiune, poate puțin mai mult.
Sunt cu doamna care se uită la Netflix, întinsă pe spate, mașinile în garaj, acesta nu este Mario Kart, acesta este Gran Turismo,
GTRnism. Nu am nevoie de coduri, eu sunt algoritmul.
Nu știu de ce naiba am decis să schimb ritmul.
Nu era nimeni în studio, pentru că am făcut-o singur, deci nu există marjă de eroare. Am plecat doi ani și ei sunt încă jos în scor.
Haideți să o reducem, dacă îmi faceți o favoare, nu mai este prima zi de școală, acum sunt directorul.
Frica este încă cu tine în sertar, el câștigă mai mult decât tine, cel care îmi poartă valizele.
Le dădeam o pauză, spunându-le să completeze caietul, dar nu lovesc nici măcar când joacă la ruletă.
Ei continuă în spatele meu, arată ca niște zombi, sforăie în timp ce marchează videoclipurile ca apoi să poată returna monovolumul.
Îmi cumpăr haine noi ca să nu trebuie să spăl rufele.
M-am plictisit de toate rahaturile astea, o să fac un record de țară.
Uită-te la mine, mă primesc în VIP de parcă ar fi sosit șeful tribului.
Nemernicilor, le lipsește etica pentru a ajunge la aceste cifre numerice. Este ca și cum ai compara un Supra cu o Celica.
Da, da, da, da, da, da.