Mai multe piese de la Ouidad
Descriere
Compozitor: OUIDAD
Compozitor: Riccio
Compozitor: Matthieu Mendès
Liric: OUIDAD
Liric: Riccio
Liric: Matthieu Mendès
Versuri și traducere
Original
Je marche sur la rive, tu sais, là où on avait l'habitude de se retrouver, où on prenait un galet qu'on jetais dans la mer et on comptait les ricochets.
On se chamaillait pour savoir qui de nous deux avait gagné.
Maintenant que je suis là toute seule, je veux plus jouer.
Je passe à la gare, tu sais, là où on avait l'habitude de se retrouver.
Tu venais me voir après des mois à se manquer.
Tu m'envoyais des fleurs pour que je pense à toi comme si c'était la seule raison pour que ta vie dans mes pensées. Mais toi, t'es plus là.
Maintenant, t'es plus là. Même moi, j'ai plus l'âge. Pour jouer, j'ai plus l'âge.
Pour souffrir, j'ai plus l'âme assez solide pour courir après toi et tes folies.
Quand je respire ton parfum que je connais par cœur, je me dis que tu reviendras demain et que tout redeviendra parfait comme avant que tu me blesses, comme avant que tu me laisses, comme avant que je passe ma vie à te chercher dans un autre mec qui n'arrive pas à te ressembler, mon cœur en miettes, qui pourra m'assembler. Pourquoi je me casse la tête? Pourquoi je nique ma santé?
Mais dis-moi ce qu'il y a pour me sauver. Si je suis à la gare, c'est pour pleurer.
Personne peut me raisonner, donc c'est pas la peine de sonner avec vos conseils à chier.
Mais bien sûr que je le sais que je devrais arrêter d'y penser, mais c'est si dur d'y arriver parce que tout me rappelle lui et j'aime ça, je crois que c'est le pire. Pour ça que je marche en ville pour me rappeler ces souvenirs.
Mais ma tête fait que me rappeler que mon cœur ne pourra jamais l'oublier.
Donc si ça sert à rien, pourquoi devrais-je continuer?
Laissez-moi chanter ce que je veux entendre. Et tant pis si ça plaît pas à mes parents.
Mais toi, t'es plus là. Maintenant, t'es plus là. Même moi, j'ai plus l'âge.
Pour jouer, j'ai plus l'âge.
Pour souffrir, j'ai plus l'âme assez solide pour courir après toi et tes folies.
Tant pis si tu trouves ça lassant.
Je m'en fous si ce texte finit en sang.
Là, je suis en bas, je peux plus descendre. Là, je suis dans le mal et c'est incessant.
Et de janvier à décembre, je resterai l'année dans ma chambre pour essayer de plus voir personne.
Quand je respire ton parfum que je connais par cœur, je me dis que tu reviendras demain et que tout redeviendra parfait comme avant que tu me blesses, comme avant que tu me laisses, comme avant que je passe ma vie à te chercher dans un autre mec qui n'arrive pas à te ressembler, mon cœur en miettes, qui pourra m'assembler.
Pourquoi je me casse la tête? Pourquoi je nique ma santé?
Mais dis-moi qui a pour me sauver. Si je suis à la gare, c'est pour pleurer.
Personne peut me raisonner, donc c'est pas la peine de sonner. Mais toi, t'es plus là.
Maintenant, t'es plus là.
Même moi, j'ai plus l'âge. Pour jouer, j'ai plus l'âge.
Pour souffrir, j'ai plus l'âme assez solide pour courir après toi et tes folies.
Traducere în română
Merg pe mal, știi, unde ne întâlnim, unde luam o pietricică și o aruncam în mare și număram ricoșeturile.
Ne certam pe cine dintre noi câștigase.
Acum că sunt aici singur, nu mai vreau să joc.
Mă duc la gară, știi, unde ne întâlnim.
Ați venit să mă vedeți după luni de zile în care v-ați simțit dor unul de celălalt.
Mi-ai trimis flori ca să mă facă să mă gândesc la tine de parcă acesta ar fi singurul motiv pentru a-ți păstra viața în gândurile mele. Dar nu mai ești acolo.
Acum nu mai ești aici. Chiar și eu sunt mai în vârstă. Pentru a juca, nu sunt suficient de mare.
Să sufăr, nu mai am sufletul suficient de puternic pentru a alerga după tine și prostiile tale.
Când respir parfumul tău pe care îl știu pe de rost, îmi spun că mâine te vei întoarce și că totul va deveni din nou perfect ca înainte să mă rănești, ca înainte să mă părăsești, ca înainte să-mi petrec viața căutându-te într-un alt tip care nu poate fi ca tine, inima mea în bucăți, care mă poate pune la loc. De ce ma deranjez? De ce îmi stric sănătatea?
Dar spune-mi ce este acolo pentru a mă salva. Dacă sunt la gară, este să plâng.
Nimeni nu poate argumenta cu mine, așa că n-are rost să răsunem cu sfaturile tale proaste.
Dar, desigur, știu că ar trebui să nu mă mai gândesc la asta, dar este atât de greu să fac asta pentru că totul îmi amintește de el și îmi place, cred că este cel mai rău. De aceea mă plimb prin oraș ca să-mi amintesc aceste amintiri.
Dar capul îmi amintește doar că inima mea nu-l poate uita niciodată.
Deci, dacă este inutil, de ce ar trebui să continui?
Lasă-mă să cânt ce vreau să aud. Și păcat dacă părinților mei nu le place.
Dar nu mai ești acolo. Acum nu mai ești aici. Chiar și eu sunt mai în vârstă.
Pentru a juca, nu sunt suficient de mare.
Să sufăr, nu mai am sufletul suficient de puternic pentru a alerga după tine și prostiile tale.
Păcat dacă ți se pare plictisitor.
Nu-mi pasă dacă acest text se termină cu sânge.
Acolo, sunt la fund, nu mai pot coborî. Acolo, am probleme și este necontenit.
Și din ianuarie până în decembrie voi sta în camera mea tot anul să încerc să nu văd pe nimeni.
Când respir parfumul tău pe care îl știu pe de rost, îmi spun că mâine te vei întoarce și că totul va deveni din nou perfect ca înainte să mă rănești, ca înainte să mă părăsești, ca înainte să-mi petrec viața căutându-te într-un alt tip care nu poate fi ca tine, inima mea în bucăți, care mă poate pune la loc.
De ce ma deranjez? De ce îmi stric sănătatea?
Dar spune-mi cine trebuie să mă salveze. Dacă sunt la gară, este să plâng.
Nimeni nu poate argumenta cu mine, așa că n-are rost să suni. Dar nu mai ești acolo.
Acum nu mai ești aici.
Chiar și eu sunt mai în vârstă. Pentru a juca, nu sunt suficient de mare.
Să sufăr, nu mai am sufletul suficient de puternic pentru a alerga după tine și prostiile tale.