Where You Need To Be

Uneori, în capul meu se pornește un repetor. Cuvintele, ca hipnotizate, se învârt în cerc:„look at this”,„never look back”,„heat, heat, heat”... Ca și cum cineva ar derula același moment iar și iar, pentru a-l memora – sau, dimpotrivă, pentru a-l uita. Piesa asta e ca un ecou fierbinte din interior. Monotonă, pulsatilă, aproape meditativă. Parcă s-a stins lumina în cameră, s-a aprins un stroboscop și acum totul e despre senzații, nu despre sens. Despre fruntea acoperită de sudoare. Despre„nu”, care sună mai d e gra b ă c a„da, d ar cu pum n ii strân ș i în b u zun a re ”. Pen t ru unii e s te d o ar un r itm. Pe n tru al ț ii, e s t e o mo d alitate de a se con v inge c ă tot u l es t e rea l: d a că d oare, înse a mnă că e ști v i u.