Descriere
Timpul parcă a înghețat între umbră și lumină, unde rugăciunea răsună în ritmul bătăii, iar mărturisirea miroase a fum și sudoare. Lumea se împarte în cei care merg pe drumul drept și cei care au învățat de mult să supraviețuiască pe margine, fără să ceară binecuvântare. Aici nu se scriu legi, ci se simt: în fiecare privire, în fiecare respirație sub licărirea felinarelor stradale. Muzica e ca un adevăr greu, șoptit în întuneric. În ea există mândrie, vină și o noblețe ciudată, exact ceea ce crește din noroi, dar nu își pierde forma. Și chiar și atunci când lumea se prăbușește sub bubuitul basului, în ea rămâne un ritm aspru, uniform, inevitabil, ca pașii celui care știe prețul fiecărei zile.
Versuri și traducere
Versurile acestei piese nu au fost încă adăugate.