Hotel Room

Miroase a clor, șampanie și tinerețe veșnică, care nu recunoaște ziua de mâine. Totul se dizolvă în spuma jacuzzi-ului - rușinea, limitele și chiar amintirea numelor străine. Râsul se lovește de gresie ca o bulă și se sparge înainte de a deveni regret. Aerul este dens de fum dulce și promisiuni în care nimeni nu are de gând să creadă. Petrecerea se transformă într-o confesiune fără cuvinte - corpurile vorbesc în locul vocilor, iar fiecare devine pentru o clipă personajul principal al unui videoclip, unde luxul și desfrânarea sunt doar un fundal pentru plictiseală. Totul este un pic vulgar, un pic amuzant, dar disperat de viu. Căci cineva trebuie să ne amintească cum sună viața la volum maxim, chiar dacă dimineața nu va rămâne din ea decât un țiuit în cap și numărul hotelului pe încheietura mâinii.