drunk text

Sunt amintiri care stau pe buze. Era aproape spus - dar te oprești, înghiți în sec, și momentul se pierde sub zgomotul artificiilor. Apoi - noaptea, telefonul în mână, curaj pe jumătate beat, pe ecran apar cuvinte care, poate, ar fi schimbat totul. Dar butonul „șterge” se dovedește a fi mai aproape decât „trimite”. Și iată că viața își urmează din nou cursul: datele se schimbă, iar în interior tot același dialog, care nu s-a întâmplat niciodată. Pare că sentimentele pot fi trăite în tăcere - dar nu, ele se strecoară totuși printre rânduri, în glume nesărate, în corespondențe prelungite, în tremurul acela specific la întâlnire. O melodie despre nespuse, amânate și aproape întâmplate. Despre frica de a distruge puținele lucruri pe care le avem deja - și despre speranța stupidă că celălalt se va prinde singur. În cele din urmă, rămâne doar o ușoară senzație de regret și o căldură ciudată: deci, totul nu a fost în zadar.