Pretending

Uneori, relațiile se transformă într-un spectacol cu actori slabi și lumini prea puternice. Toată lumea știe deja finalul, dar continuă să joace - din politețe, din frică, din obișnuință. El ascunde oboseala în fundul sticlei, ea desenează un zâmbet peste crăpături - și scena prinde din nou viață, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Dar nici chiar cel mai bun machiaj nu poate ascunde tremurul din voce, iar adevărul se aude totuși între rânduri. Și chiar dacă măștile nu sunt încă date jos, undeva sub ele se maturizează tăcerea – sinceră, dureroasă, dar în sfârșit reală.