Descriere
Căldura care nu încălzește, ci apasă. La început încet, ca și cum cineva șoptește o cerere de ajutor, apoi - în rafale, ca o lampă pe punctul de a se arde. Cuvintele se dizolvă în sunet, rămâne doar pulsul - vâscos, aproape corporal. Aerul tremură de tensiune și nu-ți dai seama dacă este un dans sau o criză de panică pe ritmul basului. Pare că încă puțin și totul se va topi: pereții, gândurile, resturile de stăpânire de sine. Doar că asta este adevărata„căldură” - nu despre temperatură, ci despre cum totul fierbe în interior, în timp ce în exterior totul pare calm.
Versuri și traducere
Această piesă este instrumentală.